Şedinţa a avut loc în urma unei solicitări a Alianţei pentru Promovarea Transportului Alternativ (APTA), asociaţia din care fac parte mai multe organizaţii civice. APTA susţine că proiectul este inoportun şi va induce mai mult trafic fără a rezolva la modul realist situaţia ambuteiajelor din intersecţie. De cealaltă parte, unii arhitecţi iau apărarea proiectului afirmând că este singura soluţie la îndemână pentru a fluidiza circulaţia în zonă.

Proiectul pasajelor are aviz condiţionat de la Monumente

Dezbaterea de ieri a venit în contextul în care proiectul este cât de cât avansat: în momentul de faţă, Primăria evaluează ofertele depuse de firme pentru proiectarea lucrărilor. Acum trei-patru ani, proiectul era văzut de Executivul Primăriei ca o iniţiativă care poate fi implementată pe termen scurt. La acea vreme, fostul viceprimar Radu Botez spunea că pasajele pot fi construite chiar şi în 9 luni. În schimb, proiectul a zăbovit mult timp la Comisia zonală de monumente istorice. Pe parcursul anilor 2018 şi 2019 au avut loc mai multe şedinţe ale acestei Comisii şi, în final, a fost emis un aviz condiţionat.

"Proiectul a fost avizat la nivel de studiu de fezabilitate. Dacă nu se va rezolva problema lipsei de vizibilitate a monumentelor istorice, atunci nu va fi emis avizul final", a spus ieri, în cadrul dezbaterii, arhitectul Ana Maria Zup, de la Comisia zonală. "Proiectul este inoportun şi nu reprezintă o soluţie reală de rezolvare a situaţiei traficului din Podu Roş. Am solicitat de la Primărie, în mai multe rânduri, studiile care au fundamentat pasajele şi nu le-am primit, deşi sunt documentaţii publice. Pasajele vor induce mai mult trafic", a comentat Alexandru Luchici, preşedinte APTA Iaşi. Alţi reprezentanţi ai societăţii civile au subliniat că soluţiile pentru fluidizarea traficului în Podu Roş există chiar în strategii aprobate de Primărie: eficientizarea transportului public (inclusiv prin implementarea de benzi unice), parcări de tip "Park&Ride" (la intrările în oraş) sau amenajarea de piste de biciclişti la standarde UE. Reprezentanţii asociaţiilor civice au mai spus că nu vrea nimeni eliminarea maşinilor, ci trebuie realizată o echilibrare a diverselor metode de transport. "Ne dorim o analiză mai atentă a acestui proiect cu sprijinul specialiştilor în mobilitate. Pasajele vor avea un impact ireversibil", a comentat Anca Gherasim de la Asociaţia CIVICA.

Pasajele supraterane "sunt invazive la nivel spaţial"

În schimb, unii specialişti în urbanism iau apărarea proiectului, deşi vorbesc şi de anumite dezavantaje. "Proiectul vine în sprijinul mobilităţii. Singura soluţie în Podu Roş este dată de aceste pasaje", a spus arhitectul Dragoş Ciolacu. El a admis că o soluţie mai viabilă era o denivelare a circulaţiei în subteran, dar a subliniat că un astfel de proiect ar fi foarte costisitor.

În acelaşi timp, Ciolacu a spus că "pe nicăieri" nu se mai fac astfel de pasaje supraterane ("sunt invazive la nivel spaţial"), dar a subliniat din nou că este "singura soluţie" pentru Podu Roş la acest moment. "Dacă lăsam aşa (intersecţia din Podu Roş, n.r.), lucrurile se agravează până la blocaj. Unele critici aduse proiectului sunt nefondate", a conchis arhitectul. Un alt specialist care vede cu ochi buni proiectul este arhitectul Mircea Grigorovschi, de la filiala ieşeană a Registrului Urbaniştilor România. "Eu nu aş respinge în totalitate această idee. O astfel de lucrare poate fi un prim pas spre fluidizarea circulaţiei, dar problema trebuie rezolvată pe toate componentele (circulaţie pietonală, piste biciclişti etc.)", a declarat Grigorovschi.

Şi în mediul politic părerile sunt împărţite: liberalii susţin proiectul, în timp ce ceilalţi consilieri (USRPLUS, PSD) mai degrabă îl resping. "Pasajele rezolvă o problemă de trafic auto", a susţinut Ciprian Bostan (PNL), secretar al Comisiei de Urbanism. "Este un proiect frumos care mi-aş dori să rămână la stadiul de machetă. Noi trebuie să rezolvăm o problemă de mobilitate, nu să construim un pod în lungul unui râu", a spus Iulian Nicolau (USRPLUS), şef al Comisiei de Urbanism.