Caută 
3 MIN
Ireal: având acces la banii Primăriei Paşcani, un funcţionar public din judeţul Iaşi îşi plătea, aproape lunar, încă un salariu din bani publici, pe lângă cel încasat legal. Escrocheria grosieră a mers nu mai puţin de cinci ani până să fie descoperită de şefii Primăriei. Ieri, la Curtea de Apel Iaşi, s-a pronunţat sentinţa definitivă: casiera a scăpat de puşcărie, dar trebuie să dea banii înapoi.
Mihaela Agapi (42 de ani) a lucrat la Primăria din Paşcani şi a avut, printre altele, sarcina de a întocmi statele de plată ale angajaţilor şi a face plăţile. La finele lunii noiembrie 2011, directorul executiv din cadrul Direcţiei Economice l-a informat pe primarul din Paşcani, Dumitru Pantazi, că a descoperit nereguli la statele de plată a cinci persoane cu handicap, în sensul că, în octombrie 2016, sumele din acte erau mai mari decât cele pe care asistaţii trebuiau să le primească. Neregulile financiare de atunci nu aveau o valoare foarte mare, însumau 5.000 de lei, însă au stat la baza unei investigaţii ce a scos la iveală un sistem de jaf incredibil pe care casiera Mihaela Agapi îl derula începând cu anul 2011.
Primarul din Paşcani a cerut o misiune de audit ce s-a încheiat în februarie 2017. Ancheta a vizat însă doar anii 2015 şi 2016 şi a scos la iveală că Mihaela Agapi avea deschise două conturi bancare, în care îşi vira ilegal bani din contul Primăriei. Ca urmare a rezultatelor auditului, au fost sesizate organele penale şi s-au cerut detalii de la băncile Raiffeisen şi BCR, în care femeia şi-ar fi virat ilegal bani.
„În urma sistematizării informaţiilor rezultând din aceste înscrisuri a rezultat că în perioada iunie 2011- noiembrie 2016, inculpata Agapi Mihaela Crina a efectuat 29 operaţiuni prin contul deschis la Banca Comercială Română şi 36 de operaţiuni prin contul curent deschis la Raiffeisen Bank, în urma cărora şi-a atribuit suma totală de 169.604 lei, reprezentând drepturi de natură salarială necuvenite, sumă cu care a fost prejudiciat fondul de salarii şi implicit bugetul unităţii administrativ teritoriale“, se arată în motivarea judecătorilor.
În cazul a 51 dintre cele 65 de operaţiuni ilegale, anchetatorii au descoperit şi documentele întocmite în fals care ar fi îndreptăţit-o pe femeie să îşi încaseze „salariul“. După ce primea banii, femeia şi-i transfera pe alte conturi personale sau îi ridica de la bancomat. Alteori efectua plăţi la diverse magazine alimentare, restaurante sau buticuri de încălţăminte.
Sechestru pe apartament
Ultima faptă comisă de Mihaela Agapi este cea din noiembrie 2016. Atunci, ea ar fi trebuit să încaseze un salariu de 1.750 de lei, însă a modificat din pix statul de plată şi şi-a mărit singură leafa cu încă 1.000 de lei. În timpul anchetei, femeia a plătit 15.000 de lei din prejudiciul total de 170.000 de lei ce a fost calculat de procurorii de la Paşcani. Ulterior, în timpul procesului, a recunoscut fapta.
Ieri, Curtea de Apel Iaşi a pus punct procesului Mihaela Agapi şi a condamnat-o definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare, dar şi la interzicerea unor drepturi cetăţeneşti. Femeia are sub sechestru un apartament cu trei camere din Paşcani, pe care Primăria i-l va executa pentru recuperea prejudiciului.
„Are sechestru pe bunuri, iar noi am aşteptat finalizarea procesului pentru recuperea prejudiciului. Nu mai lucrează la noi de un an şi jumătate, dacă nu chiar doi“, ne-a spus, ieri, Dumitru Pantazi, primarul din Paşcani. Judecătorii au motivat suspendarea primite de Agapi prin faptul că aceasta „este integrată în societate, are studii superioare, 2 copii minori în întreţinere şi a avut o poziţie sinceră, de recunoaştere a comiterii faptelor“.
