Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Neolegionarii (II)

GALERIE
sorin cucerai200
  • sorin cucerai200
- +

La fel ca şi în cazul liberalismului, al socialismului, al conservatorismului, al creştin-democraţiei, al conservatorismului etc., neolegionarismul nu este un curent politic, ci o familie de curente.

A treia trăsătură comună a grupului o constituie promovarea unui tip extrem de capitalism, singurul care este compatibil cu viziunea ierarhică asupra societăţii şi cu negarea drepturilor omului: capitalismul de tip laissez-faire. Din perspectiva membrilor grupului, orice altă variantă de capitalism echivalează cu socialismul, dacă nu de-a dreptul cu comunismul.

Numesc „neolegionar” acest grup. Spre deosebire de legionarii propriu-zişi, neolegionarii nu sunt ostili capitalismului (ci doar nenumăratelor variante posibile de capitalism liberal, social-democrat sau creştin-democrat, ca şi altor variante de capitalism conservator). În rest, principiul ierarhiei, autoritatea liderului, societatea cu două clase, anti-democratismul, anti-egalitarismul, respingerea drepturilor omului, autohtonismul (ca opus cosmopolitismului şi universalismului – şi care presupune rasism, xenofobie şi antisemitism fie într-o formă latentă, fie în formă explicită), privilegierea ruralităţii (în raport cu „denaturata” societate urbană), ortodoxismul (preluarea variantelor celor mai conservatoare, mai habotnice şi mai fanatice ale tradiţiei teologice ortodoxe) – toate se regăsesc şi la legionari, şi la neolegionari, şi cred că poate fi destul de uşor probată filiaţia ideilor de la un grup la celălalt. Acesta este şi motivul pentru care am numit „neolegionar” grupul despre care vorbesc.
Diferenţa de atitudine privind capitalismul provine din faptul că, între timp, a fost concepută o variantă de capitalism care să fie compatibilă cu principiul ierarhiei şi al societăţii cu două clase. „Meritul” pentru această „reuşită” revine aşa-numitei „şcoli austriece de economie” şi celorlalte curente de teorie economică numite în general „neoliberalism”. Dacă această descoperire nu ar fi avut loc, neolegionarii de azi ar fi rămas legionari propriu-zişi.
Neolegionarii nu sunt conservatori (chiar dacă unii dintre ei îşi spun astfel) decât în sensul că şi ei militează, aidoma tuturor conservatorilor, pentru menţinerea statu quo-ului ierarhic tradiţional şi a societăţii compuse din două clase (de unde şi preferinţa lor pentru disjuncţiile exclusive, absolutiste, de tip maniheist: „bine” – „rău”, „capitalism” – „socialism”, „dreapta” – „stânga” etc.). Spre deosebire însă de alte variante de conservatorism, neolegionarii sunt în posesia „adevărului” şi a „binelui”, au certitudini, sunt militanţi şi vor să schimbe radical lumea (de vreme ce forma de capitalism agreată de ei nu a existat până acum nicăieri în lume). Spiritul revoluţionar al neolegionarilor este o altă trăsătură preluată de la legionari, care şi ei erau o specie de conservatori revoluţionari.
La fel ca şi în cazul liberalismului, al socialismului, al conservatorismului, al creştin-democraţiei, al conservatorismului etc., neolegionarismul nu este un curent politic, ci o familie de curente. În interiorul acestei familii pot apărea accente diferite, un interes mai pronunţat sau mai scăzut faţă de anumite ierarhii, un tratament mai blând sau mai brutal faţă de diferite drepturi ale omului altele decât cel de proprietate, o asumare mai pregnantă sau mai nuanţată a autohtonismului, sau o toleranţă mai mare faţă de alte tipuri de capitalism. De asemenea, diferite curente pot adopta strategii retorice şi politice diferite, de la opoziţia faţă de partidele politice existente până la încercarea de acaparare a unor astfel de partide.
Cu toate astea, putem spune că neolegionarismul constituie o sub-familie în cadrul familiei conservatoare, din grupul conservatorismului revoluţionar. Pentru că toate variantele de neolegionarism au în comun respectul faţă de principiul ierarhiei şi faţă de ierarhiile tradiţionale înţelese ca ierarhii „naturale”, dispreţul faţă de drepturile omului, promovarea capitalismului de tip laissez-faire, retorica maniheistă, ortodoxismul (deşi există şi versiuni „laice”, mai puţin influenţate de ortodoxism, dar nici acestea nu sunt ostile ortodoxismului), militantismul şi spiritul revoluţionar.
Iniţial, discursul neolegionar a aparţinut unor personaje şi organizaţii marginale, exotice, care între timp au şi dispărut din spaţiul public. El a căpătat amploare odată cu ascensiunea politică a lui Traian Băsescu începând cu 2004 – beneficiind şi de faptul că promotorii conservatorismului elitist românesc au început să-i sprijine public pe neolegionari. (Între timp, unii dintre aceşti conservatori au început ei înşişi să dezvolte discursuri de tip neolegionar.) Rămâne însă un fapt că preşedintele Băsescu a reuşit şi reuşeşte în continuare să atragă numeroşi susţinători ai neolegionarismului. Nu ştiu dacă e o coincidenţă sau nu, totuşi atracţia pe care neolegionarii o resimt faţă de Traian Băsescu spune ceva şi despre actualul preşedinte al României.
PDL a fost primul partid parlamentar care a dat miniştri şi lideri neolegionari, cei mai mulţi intrând în partid prin influenţa lui Traian Băsescu. La fel, organizaţii, ziarişti şi intelectuali publici din zona de influenţă a PDL şi a lui Traian Băsescu au început să practice tot mai apăsat discursuri de tip neolegionar şi să capete notorietate şi sprijin mediatic tocmai fiindcă susţineau astfel de discursuri.
După 2008, discursul neolegionar s-a extins şi în zona PNL, Crin Antonescu devenind unul dintre promotori. Astăzi, discursul neolegionar este încă practicat în PDL, şi practicat din ce în ce mai asiduu de PNL, de grupuri şi organizaţii din jurul PNL (ostile sau favorabile lui Crin Antonescu), de partide, organizaţii civice şi instituţii media din jurul lui Traian Băsescu (dar ostile faţă de PDL), de Partidul Conservator şi instituţiile media din jurul lui Dan Voiculescu şi de multe organizaţii, grupuri şi persoane neafiliate politic. Practic, aşa cum spuneam la început, neolegionarismul a devenit ubicuu în spaţiul public, ajungând să fie cel mai influent curent ideologic din România.
 
Sorin Cucerai este traducător, cercetător în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi publicist

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri