Nodul de la Holboca – Viitorul «Drum al mătăsii» UE-Rusia-China poate să treacă prin Iași
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Nodul de la Holboca – Viitorul «Drum al mătăsii» UE-Rusia-China poate să treacă prin Iași

GALERIE
centrul intermodal tr
  • centrul intermodal tr
- +

Ideea unui centru intermodal pentru transportul de mărfuri a fost lansată în urmă cu mai mulţi ani. Ar fi o conexiune între calea ferată, autostradă şi zona cargo de la Aeroport. S-a luat în calcul chiar şi transportul pe râul Prut, dacă acesta ar fi amenajat corespunzător. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi consideră că transportul pe calea ferată are viitor: "Volumul schimburilor de mărfuri pe calea ferată între China şi UE a crescut de 4 ori în ultimii ani". În anul 2012, centrul intermodal era estimat la 18 milioane de euro. Primăria Holboca a pus la dispoziţie 30 de hectare pentru acest proiect

O idee mai veche începe din nou să-şi facă loc în mediul think-tank şi de afaceri al Iaşului: centrul intermodal de transport marfă. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi a readus în discuţie proiectul iniţiat în anii 2014-2015, uitat însă în mod voit după schimbarea conducerii Consiliului Judeţean.

Paul Butnariu arată spre triajul Cristeşti Jijia, de unde calea ferată continuă spre graniţă pe ambele ecartamente, european (1435 mm) şi rusesc (1524 mm). "Orice import/export de mărfuri în vagoane feroviare poate fi verificat /controlat /autorizat, în Iaşi /în România /în UE, permiţând o mai mare siguranţă a acestor activităţi, deoarece se pot desfăşura pe teritoriul UE, cu personal, cu reguli şi cu disciplina europeană", afirmă el într-un Memorandum lansat în dezbatere în cadrul Asociaţiei "Moldova Vrea Autostradă". "Volumul schimburilor de mărfuri pe calea ferată între China şi UE a crescut de 4 ori în ultimii ani, iar în anul 2019, pe ruta China-UE, au circulat peste 6.500 de garnituri feroviare", remarcă preşedintele CCI.

Paul Butnariu aminteşte că, deşi mai scurt decât alte coridoare de transport la nord (prin Rusia-Polonia) şi la sud (prin Turcia-Bulgaria), traseul peste Prut ar avea de traversat zonele de conflict de la graniţa ruso-ucraineană şi din fâşia transnistreană înainte să ajungă la reţeaua feroviară precară din România.

Cu toate acestea, calea ferată rămâne una dintre componentele centrului intermodal, care ar mai cuprinde transportul rutier (viitoarea autostradă), aerian (Aeroportul Iaşi se află la 7 km în linie dreaptă de Cristeşti) şi chiar fluvial, dacă Prutul ar fi amenajat pentru irigaţii şi pentru navigaţie.

"Vorbim de proiecte de anvergură pe care Moldova încă nu le are"

Dacă rutele terestre, rutieră şi feroviară, se completează reciproc, Terminalul cargo de la Aeroport "nu trebuie să fie unul uriaş, ca la Amsterdam, dar să atragă mărfurile uşor transportabile de pe ambele părţi ale Prutului", a subliniat Paul Butnariu importanţa deschiderii transportului aerian de marfă la Iaşi. El a adăugat că investiţia este una mică în comparaţie cu efectul economic pe care îl va genera un asemenea terminal.

Mai mult, nodul intermodal poate deveni baza de plecare a mai multor activităţi, de la zonă economică liberă – promisă încă de la mijlocul anilor ’90 în programul electoral al unei formaţiuni care a şi câştigat atunci alegerile –, la transbordarea de mărfuri, import/export, vămuire. "A8 prinde contur pe zi ce trece. Ar trebui să privim mai departe, să luăm în discuţie ce înseamnă evoluţia strategică a Iaşului – economic şi social. Lumea se va schimba după pandemie", a atras atenţia Paul Butnariu asupra unor domenii precum producţia, robotizarea, digitalizarea, transporturile – vorbim de trenul metropolitan. Şi vorbim de proiecte de anvergură pe care Moldova încă nu le are", a mai spus preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, arătând spre Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Or, centrul intermodal, terminalul cargo ar putea fi asemenea proiecte, a exemplificat Paul Butnariu.

Proictul apare prima dată în mandatul lui Lucian Flaişer

Centrul intermodal de transport apare prima dată în proiectul estimat la 220 de milioane de euro, de construire a unei infrastructuri aeroportuare complete, elaborat în 2005, în timpul mandatului preşedintelui Lucian Flaişer. În 2012, preşedintele de atunci al CJ, Cristian Adomniţei, menţionează un masterplan cu o alocare de fonduri europene ceva mai mică, dar suficientă pentru realizarea unei noi piste, de 3.000 de metri, a unui terminal de pasageri (T3), dar şi a terminalului de mărfuri şi a centrului intermodal. Pentru acest din urmă obiectiv, comuna Holboca a pus la dispoziţie terenul în suprafaţă de 30 de hectare, iar CJ începuse procedurile pentru obţinerea fondurilor europene, în valoare de 18 milioane de euro, cât era estimată construirea nodului intermodal (fără TVA).

La începutul anului 2015, când începea construirea T3, banii destinaţi unui terminal de pasageri mult mai mare şi dezvoltării zonei cargo încă existau scriptic. Însă la inaugurarea T3, în octombrie 2015, aceştia dispăruseră.

"Partea a doua a dezvoltării aeroportului înseamnă construirea unui terminal nou în partea opusă celor existente, înspre Aroneanu, a facilităţilor noi (turn de control, remiză PSI, echipamente, terminal intermodal ş.a.m.d.) şi a unei parcări de avioane între noul terminal şi pista nouă, precum şi extinderea acesteia la 3.000 m. Viitorul NU arată deloc bine dacă ne uităm la Guvern (Cabinetul Ponta4, care avea să fie înlocuit de Guvernul Cioloş după tragedia de la Colectiv, n.r.). (…) În noua formă a MasterPlanului de transport al României, Aeroportului Iaşi I-AU FOST T|IATE 56 DE MILIOANE DE EURO!!! Memorandumul privind Master Planul general de Transport, cu anexe, aprobat în şedinţa de guvern din 25.02.2015 prevedea pentru Aeroportul Iaşi suma de 93,52 milioane euro, iar varianta de draft!!! din octombrie 2015 prevede doar 37,57 milioane euro", anunţa la vremea aceea Cristian Adomniţei.

De atunci, a fost finalizată doar platforma extinsă de staţionare a avioanelor. O extindere a actualelor terminale de pasageri, a parcării şi eventual construirea unui nou turn de control vor fi decise în şedinţa de astăzi a Consiliului Judeţean. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Despre importanţa îndoielii în ştiinţă şi falimentul calităţii în educaţie

Alexandru LĂZESCU

Despre importanţa îndoielii în ştiinţă şi falimentul calităţii în educaţie

Îndoiala şi spiritul critic nu mai sunt la modă. Un curent dominant în mass media şi pe reţelele sociale cultivă intoleranţa faţă de punctele de vedere care se abat de la cele considerate acceptabile, „corecte”, adesea, în mod ironic, „în numele ştiinţei”.

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Liviu Suhar

Nichita DANILOV

Liviu Suhar

Senzaţia pe care o încearcă spectatorul privindu-i tablourile e una stranie. Cufundate într-o tăcere ce trece dincolo de cotidian, proiectându-şi umbra lăuntrică în spaţiul ancestral, obiectele par să comunice între ele într-un limbaj mut, prin intermediul ultrasunetelor transpuse într-o partitură muzicală. Tăcerea lor e înşelătoare.

Raportul dintre public şi privat, din perspectivă feministă

Dana ȚABREA

Raportul dintre public şi privat, din perspectivă feministă

Aparent, dacă e să-l avem în vedere pe Richard Rorty, distincţia dintre sferele publică şi privată sunt separate în măsura în care problemele care cad sub incidenţa fiecăreia dintre ele sunt diferite şi, desigur, întrebările adresate sunt altele. Cu privire la individul uman, cineva ar putea fi deopotrivă liberal şi ironist, ceea ce conduce la posibilitatea ca cele două sfere să nu prezinte o opoziţie ireconciliabilă. Dimpotrivă. Cele două sfere converg. Să luăm ca exemplu familia: prin definiţie familia presupune spaţiul privat şi discreţia, cu toate acestea familia este reglementată prin reguli şi norme care ţin de sfera publică.

O întâlnire nici măcar de gradul 7 şi o mică incursiune onomatologică

Michael ASTNER

O întâlnire nici măcar de gradul 7 şi o mică incursiune onomatologică

Acum trei ani, la început de martie - eram în drum spre Bucureşti (cu trenul) - m-am trezit cu un mesaj de la o persoană necunoscută, dar cu acelaşi nume de familie. Am avut o conversaţie ciudăţică pe messenger cu femeia în cauză, apoi am uitat de discuţie. 

pulspulspuls

Suferinţele discrete ale madamei

Suferinţele discrete ale madamei

Una mai molcuţă, de uichend, pe azi, dacă tot e sâmbătă şi e aşa frig afară. Şi ce ar putea fi mai moale şi mai pufos decât opera lirică, stimaţi telespectatori, şi mai ales graniţa penală a acesteia cu politichia mâloasă de Bahlui? 

Caricatura zilei

De citit

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.