Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Nodul de la Holboca – Viitorul «Drum al mătăsii» UE-Rusia-China poate să treacă prin Iași

GALERIE
centrul intermodal tr
  • centrul intermodal tr
- +

Ideea unui centru intermodal pentru transportul de mărfuri a fost lansată în urmă cu mai mulţi ani. Ar fi o conexiune între calea ferată, autostradă şi zona cargo de la Aeroport. S-a luat în calcul chiar şi transportul pe râul Prut, dacă acesta ar fi amenajat corespunzător. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi consideră că transportul pe calea ferată are viitor: "Volumul schimburilor de mărfuri pe calea ferată între China şi UE a crescut de 4 ori în ultimii ani". În anul 2012, centrul intermodal era estimat la 18 milioane de euro. Primăria Holboca a pus la dispoziţie 30 de hectare pentru acest proiect

O idee mai veche începe din nou să-şi facă loc în mediul think-tank şi de afaceri al Iaşului: centrul intermodal de transport marfă. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi a readus în discuţie proiectul iniţiat în anii 2014-2015, uitat însă în mod voit după schimbarea conducerii Consiliului Judeţean.

Paul Butnariu arată spre triajul Cristeşti Jijia, de unde calea ferată continuă spre graniţă pe ambele ecartamente, european (1435 mm) şi rusesc (1524 mm). "Orice import/export de mărfuri în vagoane feroviare poate fi verificat /controlat /autorizat, în Iaşi /în România /în UE, permiţând o mai mare siguranţă a acestor activităţi, deoarece se pot desfăşura pe teritoriul UE, cu personal, cu reguli şi cu disciplina europeană", afirmă el într-un Memorandum lansat în dezbatere în cadrul Asociaţiei "Moldova Vrea Autostradă". "Volumul schimburilor de mărfuri pe calea ferată între China şi UE a crescut de 4 ori în ultimii ani, iar în anul 2019, pe ruta China-UE, au circulat peste 6.500 de garnituri feroviare", remarcă preşedintele CCI.

Paul Butnariu aminteşte că, deşi mai scurt decât alte coridoare de transport la nord (prin Rusia-Polonia) şi la sud (prin Turcia-Bulgaria), traseul peste Prut ar avea de traversat zonele de conflict de la graniţa ruso-ucraineană şi din fâşia transnistreană înainte să ajungă la reţeaua feroviară precară din România.

Cu toate acestea, calea ferată rămâne una dintre componentele centrului intermodal, care ar mai cuprinde transportul rutier (viitoarea autostradă), aerian (Aeroportul Iaşi se află la 7 km în linie dreaptă de Cristeşti) şi chiar fluvial, dacă Prutul ar fi amenajat pentru irigaţii şi pentru navigaţie.

"Vorbim de proiecte de anvergură pe care Moldova încă nu le are"

Dacă rutele terestre, rutieră şi feroviară, se completează reciproc, Terminalul cargo de la Aeroport "nu trebuie să fie unul uriaş, ca la Amsterdam, dar să atragă mărfurile uşor transportabile de pe ambele părţi ale Prutului", a subliniat Paul Butnariu importanţa deschiderii transportului aerian de marfă la Iaşi. El a adăugat că investiţia este una mică în comparaţie cu efectul economic pe care îl va genera un asemenea terminal.

Mai mult, nodul intermodal poate deveni baza de plecare a mai multor activităţi, de la zonă economică liberă – promisă încă de la mijlocul anilor ’90 în programul electoral al unei formaţiuni care a şi câştigat atunci alegerile –, la transbordarea de mărfuri, import/export, vămuire. "A8 prinde contur pe zi ce trece. Ar trebui să privim mai departe, să luăm în discuţie ce înseamnă evoluţia strategică a Iaşului – economic şi social. Lumea se va schimba după pandemie", a atras atenţia Paul Butnariu asupra unor domenii precum producţia, robotizarea, digitalizarea, transporturile – vorbim de trenul metropolitan. Şi vorbim de proiecte de anvergură pe care Moldova încă nu le are", a mai spus preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, arătând spre Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Or, centrul intermodal, terminalul cargo ar putea fi asemenea proiecte, a exemplificat Paul Butnariu.

Proictul apare prima dată în mandatul lui Lucian Flaişer

Centrul intermodal de transport apare prima dată în proiectul estimat la 220 de milioane de euro, de construire a unei infrastructuri aeroportuare complete, elaborat în 2005, în timpul mandatului preşedintelui Lucian Flaişer. În 2012, preşedintele de atunci al CJ, Cristian Adomniţei, menţionează un masterplan cu o alocare de fonduri europene ceva mai mică, dar suficientă pentru realizarea unei noi piste, de 3.000 de metri, a unui terminal de pasageri (T3), dar şi a terminalului de mărfuri şi a centrului intermodal. Pentru acest din urmă obiectiv, comuna Holboca a pus la dispoziţie terenul în suprafaţă de 30 de hectare, iar CJ începuse procedurile pentru obţinerea fondurilor europene, în valoare de 18 milioane de euro, cât era estimată construirea nodului intermodal (fără TVA).

La începutul anului 2015, când începea construirea T3, banii destinaţi unui terminal de pasageri mult mai mare şi dezvoltării zonei cargo încă existau scriptic. Însă la inaugurarea T3, în octombrie 2015, aceştia dispăruseră.

"Partea a doua a dezvoltării aeroportului înseamnă construirea unui terminal nou în partea opusă celor existente, înspre Aroneanu, a facilităţilor noi (turn de control, remiză PSI, echipamente, terminal intermodal ş.a.m.d.) şi a unei parcări de avioane între noul terminal şi pista nouă, precum şi extinderea acesteia la 3.000 m. Viitorul NU arată deloc bine dacă ne uităm la Guvern (Cabinetul Ponta4, care avea să fie înlocuit de Guvernul Cioloş după tragedia de la Colectiv, n.r.). (…) În noua formă a MasterPlanului de transport al României, Aeroportului Iaşi I-AU FOST T|IATE 56 DE MILIOANE DE EURO!!! Memorandumul privind Master Planul general de Transport, cu anexe, aprobat în şedinţa de guvern din 25.02.2015 prevedea pentru Aeroportul Iaşi suma de 93,52 milioane euro, iar varianta de draft!!! din octombrie 2015 prevede doar 37,57 milioane euro", anunţa la vremea aceea Cristian Adomniţei.

De atunci, a fost finalizată doar platforma extinsă de staţionare a avioanelor. O extindere a actualelor terminale de pasageri, a parcării şi eventual construirea unui nou turn de control vor fi decise în şedinţa de astăzi a Consiliului Judeţean. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri