Nodul de la Holboca – Viitorul «Drum al mătăsii» UE-Rusia-China poate să treacă prin Iași

O idee mai veche începe din nou să-şi facă loc în mediul think-tank şi de afaceri al Iaşului: centrul intermodal de transport marfă. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi a readus în discuţie proiectul iniţiat în anii 2014-2015, uitat însă în mod voit după schimbarea conducerii Consiliului Judeţean.

Paul Butnariu arată spre triajul Cristeşti Jijia, de unde calea ferată continuă spre graniţă pe ambele ecartamente, european (1435 mm) şi rusesc (1524 mm). "Orice import/export de mărfuri în vagoane feroviare poate fi verificat /controlat /autorizat, în Iaşi /în România /în UE, permiţând o mai mare siguranţă a acestor activităţi, deoarece se pot desfăşura pe teritoriul UE, cu personal, cu reguli şi cu disciplina europeană", afirmă el într-un Memorandum lansat în dezbatere în cadrul Asociaţiei "Moldova Vrea Autostradă". "Volumul schimburilor de mărfuri pe calea ferată între China şi UE a crescut de 4 ori în ultimii ani, iar în anul 2019, pe ruta China-UE, au circulat peste 6.500 de garnituri feroviare", remarcă preşedintele CCI.

Paul Butnariu aminteşte că, deşi mai scurt decât alte coridoare de transport la nord (prin Rusia-Polonia) şi la sud (prin Turcia-Bulgaria), traseul peste Prut ar avea de traversat zonele de conflict de la graniţa ruso-ucraineană şi din fâşia transnistreană înainte să ajungă la reţeaua feroviară precară din România.

Cu toate acestea, calea ferată rămâne una dintre componentele centrului intermodal, care ar mai cuprinde transportul rutier (viitoarea autostradă), aerian (Aeroportul Iaşi se află la 7 km în linie dreaptă de Cristeşti) şi chiar fluvial, dacă Prutul ar fi amenajat pentru irigaţii şi pentru navigaţie.

"Vorbim de proiecte de anvergură pe care Moldova încă nu le are"

Dacă rutele terestre, rutieră şi feroviară, se completează reciproc, Terminalul cargo de la Aeroport "nu trebuie să fie unul uriaş, ca la Amsterdam, dar să atragă mărfurile uşor transportabile de pe ambele părţi ale Prutului", a subliniat Paul Butnariu importanţa deschiderii transportului aerian de marfă la Iaşi. El a adăugat că investiţia este una mică în comparaţie cu efectul economic pe care îl va genera un asemenea terminal.

Mai mult, nodul intermodal poate deveni baza de plecare a mai multor activităţi, de la zonă economică liberă – promisă încă de la mijlocul anilor ’90 în programul electoral al unei formaţiuni care a şi câştigat atunci alegerile –, la transbordarea de mărfuri, import/export, vămuire. "A8 prinde contur pe zi ce trece. Ar trebui să privim mai departe, să luăm în discuţie ce înseamnă evoluţia strategică a Iaşului – economic şi social. Lumea se va schimba după pandemie", a atras atenţia Paul Butnariu asupra unor domenii precum producţia, robotizarea, digitalizarea, transporturile – vorbim de trenul metropolitan. Şi vorbim de proiecte de anvergură pe care Moldova încă nu le are", a mai spus preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, arătând spre Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Or, centrul intermodal, terminalul cargo ar putea fi asemenea proiecte, a exemplificat Paul Butnariu.

Proictul apare prima dată în mandatul lui Lucian Flaişer

Centrul intermodal de transport apare prima dată în proiectul estimat la 220 de milioane de euro, de construire a unei infrastructuri aeroportuare complete, elaborat în 2005, în timpul mandatului preşedintelui Lucian Flaişer. În 2012, preşedintele de atunci al CJ, Cristian Adomniţei, menţionează un masterplan cu o alocare de fonduri europene ceva mai mică, dar suficientă pentru realizarea unei noi piste, de 3.000 de metri, a unui terminal de pasageri (T3), dar şi a terminalului de mărfuri şi a centrului intermodal. Pentru acest din urmă obiectiv, comuna Holboca a pus la dispoziţie terenul în suprafaţă de 30 de hectare, iar CJ începuse procedurile pentru obţinerea fondurilor europene, în valoare de 18 milioane de euro, cât era estimată construirea nodului intermodal (fără TVA).

La începutul anului 2015, când începea construirea T3, banii destinaţi unui terminal de pasageri mult mai mare şi dezvoltării zonei cargo încă existau scriptic. Însă la inaugurarea T3, în octombrie 2015, aceştia dispăruseră.

"Partea a doua a dezvoltării aeroportului înseamnă construirea unui terminal nou în partea opusă celor existente, înspre Aroneanu, a facilităţilor noi (turn de control, remiză PSI, echipamente, terminal intermodal ş.a.m.d.) şi a unei parcări de avioane între noul terminal şi pista nouă, precum şi extinderea acesteia la 3.000 m. Viitorul NU arată deloc bine dacă ne uităm la Guvern (Cabinetul Ponta4, care avea să fie înlocuit de Guvernul Cioloş după tragedia de la Colectiv, n.r.). (…) În noua formă a MasterPlanului de transport al României, Aeroportului Iaşi I-AU FOST T|IATE 56 DE MILIOANE DE EURO!!! Memorandumul privind Master Planul general de Transport, cu anexe, aprobat în şedinţa de guvern din 25.02.2015 prevedea pentru Aeroportul Iaşi suma de 93,52 milioane euro, iar varianta de draft!!! din octombrie 2015 prevede doar 37,57 milioane euro", anunţa la vremea aceea Cristian Adomniţei.

De atunci, a fost finalizată doar platforma extinsă de staţionare a avioanelor. O extindere a actualelor terminale de pasageri, a parcării şi eventual construirea unui nou turn de control vor fi decise în şedinţa de astăzi a Consiliului Judeţean.