O propunere venită de la Iaşi: două săptămâni de armată obligatorie. Ce spun potenţialii cadeţi şi profesioniştii din Armată

„În cazul angajaţilor, timpul petrecut în stagiul de pregătire va fi considerat concediu de drept şi va fi remunerat de către stat. În cazul elevilor de liceu/studenţilor, stagiul devine obligatoriu o dată cu împlinirea vârstei de 18 ani. Dacă la împlinirea vârstei de 18 ani, tânărul se află în ciclul de învăţământ liceal, stagiul se va amâna până la finalizarea studiilor. În cazul elevilor ce vor urma studii superioare, stagiul se poate amâna până la finalizarea studiilor de licenţă, dar nu mai târziu de vârsta de 23 de ani”, se precizează în documentul publicat de partidul nou-înfiinţat.

„Ziarul de Iaşi” a luat legătura cu mai mulţi dintre tinerii care au comentat această prevedere şi sentimentul general a fost cel de nemulţumire. Tinerii se plâng de ideea de obligativitate, de faptul că mulţi nu sunt de acord cu abordările „armate” sau „militare” în rezolvarea conflictelor.

„Cred că armata obligatorie nu este o iniţiativă potrivită în acest program politic – şi în niciun program politic, pentru că libertatea de a alege e relevantă pentru o societate liberă şi sănătoasă. Dacă o persoană nu-şi doreşte să facă parte din acest program, trebuie să poată avea opţiunea şi libertatea de a alege să nu facă. Prin urmare, cel mai sănătos ar fi ca acest program să fie unul voluntar. Apoi, la nivel personal, valorile mele etice şi morale nu se aliniază cu cele ale forţelor armate, şi nu mi-aş dori încălcarea lor”, a spus Andreea, 27 de ani, care a plecat din Iaşi să-şi definitiveze studiile în străinătate acum trei ani şi vrea să se întoarcă să muncească acasă.

„În caz de război, aş pleca din ţară”

Acelaşi punct de vedere îl are şi Mihaela, 30 de ani, care lucrează în domeniul comunicării publice şi i se pare absurd ca un astfel de program care vorbeşte despre „pregătire militară” să fie obligatoriu, nu opţional, pentru femei. La polul opus, Marius, 26 de ani, care lucrează într-o instituţie publică din Iaşi, spune că ar profita de cele două săptămâni ca să înţeleagă cum funcţionează armata, fără a avea pretenţia de a învăţa ceva esenţial.

„Nu m-ar deranja câteva săptămâni de instrucţie militară, să înţeleg cum se mânuieşte în condiţii de siguranţă o armă sau care sunt strategiile în caz de conflict militar. În plus, cred că mi-ar prinde bine două-trei săptămâni departe de locul de muncă, cu multă mişcare în aer liber. Sună a concediu”, a spus acesta, pentru „Ziarul de Iaşi”.

Mulţi dintre tineri văd decizia ca fiind una axată pe a căpăta capital politic în contextul în care războiul este una dintre temele principale pe agenda publică. Mai ales că şansele ca România să fie angrenată într-un război sunt extrem de reduse, crede Ionuţ, specialist în IT, care la 32 de ani s-a mutat la Iaşi din sudul ţării pentru a lucra la o companie de profil. Tânărul spune că, în caz de război, nu i-ar folosi o astfel de pregătire pentru nimic deoarece ar pleca din ţară.

„În 2003, partenerul nostru strategic a pornit un război în Iraq bazat pe minciuni. 20 de ani mai târziu, acelaşi partener susţine tacit invazia israeliană în Gaza, Departamentul de Stat avertizând diplomaţii să nu folosească termeni precum «armistiţiu». Nu întâmplător, aceeaşi ţară este cel mai mare exportator de arme din lume, ocupând şi primele cinci locuri în topul companiilor de echipament militar. Mulţi membri ai Congresului care iau decizii de politică externă au acţiuni la aceste companii. Dacă vrea cineva să moară pentru profitul altora, n-are decât”, a spus Ionuţ pentru „Ziarul de Iaşi”.

Cosette Chichirău: „ar fi un fel de pregătire pentru situaţii de urgenţă”

Publicaţia noastră a luat legătura şi cu Cosette Chichirău, fondatoarea partidului CURAJ, pentru a o întreba cum a ajuns la această idee, cu stagiul militar obligatoriu pentru două săptămâni. Aceasta a rectificat prezentarea de pe site şi a spus că se refereau, de fapt, la un fel de stagiu de pregătire pentru situaţii de urgenţă.

„E acelaşi tip de scenariu, dacă ai un incendiu, inundaţii severe, vedem criza climatică prin care trecem, avem şi cele două războaie care se desfăşoară. Trebuie să fim pregătiţi pentru orice tip de incident, mai ales că suntem în context de război. Noi nu credem că România este în vreun fel de pericol militar, dar un pericol foarte mare este cutremurul, iar în cazul de cutremur nu credem că Guvernul sau populaţia sunt pregătite să intervină. Ar fi un stagiu de două săptămâni bun pentru familii, tineri, obţii unele abilităţi ca să fii pregătit. O săptămână să fie despre acordarea primului ajutor în situaţii de criză, ce să faci să îţi salvezi familia, iar a doua antrenament de armată inclusiv cu arme, cum arată, cum funcţionează etc.”, a declarat Cosette Chichirău.

Ea a dat ca exemplu ţările baltice, despre care, spune aceasta, au armată obligatorie, „la fel ca mai multe ţări din Europa, iar media e un an”. În cazul proiectului propus de CURAJ, ar fi vorba mai degrabă, spune fostul lider USR, de „o minimă pregătire civilă ca să acţionăm ca un grup”. În ciuda reacţiilor sondate de publicaţia noastră, Cosette Chichirău spune că a avut feedback pozitiv pe această idee din partea tinerilor şi celor mai în vârstă.

Comandaţi şi generali despre idee: „o aberaţie”

„Ziarul de Iaşi” a luat legătura şi cu un comandant de armată cu legături cu Iaşul şi cu un general în rezervă stabilit în capitala Moldovei. Ambii s-au pus de acord că ar fi o iniţiativă fără şanse de succes, care ar dubla o legislaţie existentă. Au fost de acord să vorbească cu noi sub protecţia anonimatului, pentru a nu fi asociaţi ca fiind pro sau contra unor mişcări politice.

„Este o aberaţie. Primul lucru pe care-l ştim este că s-a renunţat în majoritatea ţărilor din Europa la serviciul militar obligatorie. Există serviciul militar alternativ, cum este în Polonia, pentru cei care spun că eu vreau totuşi să fac armata şi am astfel posibilitatea să fiu rezervist voluntar. Şi în România avem o lege similară, pot să mă duc să mă fac soldat, fac cerere, dar în acelaşi timp pot face pregătire pentru intervenţii în situaţii de urgenţă, în zona de protecţie civilă. Trebuie să te gândeşti că sunt oameni care nu pot purta puşcă, sunt penticostali, spre exemplu, şi credinţa nu le permite. Ca să nu mai spunem că în două săptămâni nu înveţi nici cum să te legi la bocanci: pregătirea de bază în armată fără patru luni nu e relevantă: două la armă, două la centru. Nu te joci, nu poţi să iei un om de pe stradă şi să spui că e soldat”, au precizat sursele pentru publicaţia noastră.