Numeroşi preoţi din Eparhia Iaşilor, din judeţul Iaşi, dar şi din Botoşani şi Neamţ, se află într-o situaţie critică în urma restrângerii activităţii şi închiderea bisericilor din cauza riscului de răspândire a infecţiei cu noul coronavirus. Mai mulţi dintre nu îşi mai pot strânge banii de salariu, iar cum preotesele sunt în şomaj sau nu muncesc, nu au cu ce să îşi hrănească familiile, şi au nevoie de ajutorul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. De aceea, la nivelul Mitropoliei are loc o centralizare a situaţiei persoanelor care au nevoie de ajutor până luni, când se va şti exact un număr concret de preoţi aflaţi în această situaţie. Cifrele generale până acum însă vorbesc de peste 3, poate chiar 400 de preoţi, în contextul în care în Eparhie sunt circa 1.200.

„În Eparhie, în general, în toate judeţele - Iaşi, Botoşani şi Neamţ - este o situaţie delicată fiindcă bisericile nu mai au niciun fel de venit, iar donaţiile care veneau înainte s-au rărit foarte mult şi ele, astfel că avem preoţi în situaţii complicate“, a declarat pr. Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Din contribuţia de la stat, maximum 500 lei salariu

Fiecare preot primeşte, ca remuneraţie lunară, o contribuţie de la stat corelată cu diferite vechimi şi funcţii din învăţământul preuniversitar. Pr. Constantin Sturzu a explicat însă că banii respectivi sunt folosiţi pentru a acoperi taxele pe muncă, precum impozit, contribuţiile la pensii şi la asigurările de sănătate, iar din acea contribuţie primită de la stat un preot rămâne cu maximum 500 de lei pe lună, în funcţie de nivelul, grupa şi gradul de salarizare. Diferenţa până la salariul integral şi-o completează un preot din contribuţiile din parohie şi din vânzările făcute în cadrul bisericii, cum ar fi lumânările.

„Lumânările vin cu un preţ din fabrică, parohia cumpără prin Protopopiat, şi au voie să îşi pună un adaos, şi de acolo le rămâneau bani ca să plătească utilităţile şi din diferenţă să completeze la salariu sau la donaţiile pentru cheltuielile parohiei. Facturile la utilităţi au mai scăzut în ultima vreme, pentru că accesul credincioşilor este interzis, şi unele biserici stau mai mult închise, dar tot au fost încălzite când s-au ţinut slujbele, spre exemplu“, a declarat pr. Constantin Sturzu.

Până acum, unii preoţi au mai avut rezerve, dar în aceste momente situaţia devine problematică şi la ei, iar de aceea Mitropolia analizează o situaţie şi caută să identifice în special acele familii unde nu există niciun fel de venit - preotul nu mai are venituri de la biserică, preoteasa nu lucrează, şi mai sunt şi doi-trei copii în familie.

Fondul „Păstorul cel bun“, preoţi ajutaţi din 2007

Până în prezent, de când a venit la Iaşi Mitropolitul Teofan, a fost înfiinţat fondul „Păstorului cel bun“ în care a fost transferată toată contribuţia care venea dinspre parohii înainte direct la Eparhie pentru a acoperi cheltuielile acesteia. De la înfiinţare au existat lunar câteva sute de preoţi care nu puteau să îşi asigure un venit din parohia lor pentru a se putea susţine, în special cei din sate cu 50-60 de familii, unde la biserică nu vin foarte multe persoane.

„De unde venituri la acei preoţi, dacă vin 10-15 oameni la biserică, majoritatea bătrâni fără venituri. Astfel că acele parohii nu contribuiau la fondul realizat, ci doar cele care aveau venituri suplimentare, în schimb primeau ajutor familiile preoţilor. Fondul a existat şi înainte - este un ajutor care se dă în special familiilor preoţeşti cu mulţi copii şi familiilor unde venitul pe membru de familie e sub o anumită limită“, a explicat pr. Constantin Sturzu.

El a spus că sunt şi cazuri de preoţi din Iaşi care ajung în situaţia de a putea beneficia de acest fond, fiindcă au parohii mici, cu puţini credincioşi, şi nu îşi pot completa veniturile, mai ales când preoteasa nu are un loc de muncă şi au mulţi copii. Luni va fi centralizată situaţia din teritoriu şi vor fi întocmite scheme de ajutorare a preoţilor, urmând a fi suplimentată suma disponibilă în fondul „Păstorul cel bun“.