Proces de 1,5 mil. euro între Teisa şi Fisc. A transportat sau nu firma zecile de mii de pensionari pentru care a făcut decont?

Activitatea SC Teisa SRL a fost puricată de Fisc timp de un an din august 2020 până în august 2021. Controlul a vizat corectitudinea subvenţiilor acordate de stat în contul călătoriilor efectuate de vârstnici şi persoane cu handicap în perioada ianuarie 2015 – decembrie 2019. Conform legii, pensionarii beneficiază de bilete cu 50% reducere, iar persoanele cu handicap, de călătorii gratuite. În urma controlului, firmei i s-au imputat 6,7 milioane lei. Din această sumă, 4,8 milioane lei reprezentau bilete decontate fără justificare, iar 1,9 milioane lei, dobânzi şi penalităţi. Dispoziţia Fiscului a fost contestată de reprezentanţii Teisa SRL în faţa Curţii ieşene de Apel.

Cea mai mare parte a sumei imputate transportatorului, respectiv 3,7 milioane lei, reprezentau deconturi pentru cupoane talon aferente perioadei 2015-2018. Firma prezentase la control cupoanele aferente anului 2019, dar nu şi cele mai vechi, pe care nu le păstrase. Din punctul de vedere al inspectoarei Fiscului, cupoanele erau acte contabile, pe care societatea trebuia să le păstreze arhivate timp de 10 ani. De cealaltă parte, reprezentanţii Teisa SRL invocau un ordin al Ministerului Finanţelor care stabilea pentru acestea un termen de arhivare de numai un an. Nu aveau de ce să păstreze cupoane mai vechi. Fiscul imputa o sumă considerabilă având ca unic argument absenţa unor acte care nu trebuiau păstrate.

Alţi 135.800 lei fuseseră imputaţi întrucât cupoane cu acelaşi număr al dosarului de pensie fuseseră utilizate pentru două sau mai multe călătorii în aceeaşi zi. Aici, au spus reprezentanţii firmei, era vorba de situaţiile în care titularul fusese însoţit. Practic, soţul mersese împreună cu soţia, folosind unul dintre cupoanele acesteia. De altfel, practica este comună în transportul feroviar, iar Teisa SRL aplicase acelaşi raţionament. Fiscul imputase şi 42.300 lei, decontaţi în temeiul unor cupoane aparţinând unor persoane decedate sau care nu fuseseră încă înregistrate ca beneficiari ai drepturilor de pensie la data călătoriei. Şoferul nu avea de unde să ştie dacă dosarul de pensie al călătorului era sau nu „suspendat, transferat sau neaflat încă în plată”.

Pentru încă o sumă importantă, 1,1 milioane lei plus penalităţi de 220.000 lei, aferent călătoriilor efectuate în 2019, Fiscul reproşa faptul că Teisa SRL nu tipărise bilete cu reducere şi nici nu prezentase matca legitimaţiilor de călătorie cu reducere. Aici era vorba pur şi simplu, au afirmat reprezentanţii societăţii, de bilete vândute online. Bilete tipărite se eliberau doar călătorilor care achitau călătoria în numerar. Normele după care Fiscul efectuase controlul şi care făceau vorbire doar de bilete în format fizic, datau din 2001 şi 2004, fiind depăşite de mult. De altfel, ele contraziceau legislaţia referitoare la plata electronică. „Pretinsa obligativitate, invocată de organul de control, a emiterii legitimaţiilor de călătorie cu tarif redus de 50% ar implica obligativitatea operatorului de bilet de a comercializa biletele reduse doar cu plata în numerar, împrejurare care contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din OUG nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor modeme de plată care impun în sarcina comercianţilor prestatori de servicii obligativitatea acceptării tuturor mijloacelor de plată electronice”, au arătat reprezentanţii Teisa SRL. Pentru alte 4.831 de cupoane, în valoare de 241.550 lei, care nu fuseseră găsite în timpul controlului, informaţiile necesare fuseseră puse la dispoziţia inspectoarei de către Autoritatea Rutieră Română. Alte nereguli, precum lipsa ştampilei saa a unor elemente de siguranţă de pe cupoane, au fost şi ele contestate de transportator. În esenţă, reprezentanţii firmei reclamau faptul că imputarea întregii sume se baza pe suspiciuni, nu pe dovezi.

De cealaltă parte, reprezentanţii Fiscului şi-au reluat argumentele aduse în timpul controlului. Cupoanele trebuiau arhivate timp de un an, dar păstrate timp de 10 ani. Soţul poate folosi cuponul beneficiarului doar la transportul CFR. Datele privind identitatea călătorului şi valabilitatea dosarului său de pensie trebuie verificate la urcarea în mijlocul de transport auto. Pentru întreaga sumă de 4,8 milioane lei, transportatorul nu putea demonstra că efectuase călătoria pentru care primise subvenţia de la stat.

În analiza cazului, magistraţii Curţii de Apel au plecat de la aprecierea că, atâta vreme cât firma beneficiază de o subvenţie în contul anumitor categorii de călători, este firesc să fie supusă unui control. Aceasta, mai ales că, pe parcursul decontărilor, nu sunt efectuate verificări. „Anterior alocărilor, nicio autoritate a statului nu se află în posesia cupoanelor, a mătcii biletelor de călătorie, ci doar în posesia unui decont justificativ întocmit de către societatea comercială, coroborat cu prevederea legală expresă, conform căreia aceştia răspund de realitatea şi exactitatea acestui decont”, au arătat judecătorii. Or, în lipsa cupoanelor, inspectorii nu puteau stabili realitatea serviciului prestat, corespondenţa dintre decontul prezentat de firmă şi eliberarea biletelor.

În aprecierea judecătorilor, Fiscul greşise atunci când pretinsese ca transportatorul să păstreze cupoanele talon timp de 10 ani. Era suficient ca ele să fie păstrate un an, fiind vorba de o normă specifică, derogatorie de la cea generală. Totuşi, câtă vreme Teisa SRL nu tipărise bilete speciale pentru călătorii care beneficiau de subvenţii, ale căror mătci să fie păstrate, firma nu demonstrase în niciun fel că efectuase călătoriile respective sau că încasase doar jumătate din preţul biletelor, fiind îndreptăţită la decont. „Contractul de transport se dovedeşte prin documente de transport, precum scrisoare de trăsură, recipisă de bagaje, foaie de parcurs, conosament, tichet ori legitimaţie de călătorie sau altele asemenea, de la caz la caz”, au arătat magistraţii. Prin urmare, cea mai mare parte a sumei fusese imputată corect de Fisc.

În schimb, în cazul biletelor vândute online, se putea verifica uşor ce sume încasase firma de la călători. Din evidenţa transferurilor bancare rezultau clar situaţiile în care firma încasase doar jumătate din preţul biletului vândut unui pensionar sau nimic în cazul unei persoane cu handicap. În cazul acestor deconturi, Fiscul se arătase depăşit de evoluţia mijloacelor de plată moderne. „Scopul inspecţiei este acesta, al verificării realităţii transportului în sine, cu consecinţa recuperării în mod legal de la bugetul de stat a 50% din contravaloarea transportului efectuat de pensionari, iar nu aplicarea rigidă şi formală a unor texte de lege neadaptate realităţilor economice, faptului că operatorul de transport a ales aceste forme moderne de achiziţionare şi plată a biletelor de călătorie”, au subliniat judecătorii.

Ei au dispus scutirea firmei de la returnarea banilor încasaţi pentru decontarea biletelor vândute online, cu excepţia unor sume la care fuseseră identificate alte nereguli. În total, Teisa SRL a fost scutită de la returnarea a 851.660 lei, plus dobânzile şi penalităţile calculate pentru acestea. Decizia Curţii de Apel a fost atacată cu recurs de transportator, dosarul aflându-se acum pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

FOTO: Facebook/Teisa