Simularea bacalaureatului, proba de Română: “Subiect complex şi interesant”. Opinii ale profesorilor ieşeni de specialitate

marți, 05 martie 2024, 02:50
6 MIN
 Simularea bacalaureatului, proba de Română: “Subiect complex şi interesant”. Opinii ale profesorilor ieşeni de specialitate

Luni, 4 martie, s-a desfăşurat proba la Limba şi literatura română din cadrul simulării Examenului Naţional de Bacalaureat. Ultimul subiect, cel mai de temut pentru elevii de clasa a XII-a, a constat în prezentarea particularităţilor unui text poetic studiat care aparţine lui Lucian Blaga (profil real şi tehnologic) sau lui Ion Barbu (profil uman). 

Unii profesori de limba română din Iaşi susţin că subiectul de la simulare a fost complex şi interesant, în timp ce alţii consideră că acesta nu stimulează gândirea elevilor şi plăcerea de a lucra pe text.

Lucian Blaga şi Ion Barbu pentru subiectul al III-lea

Primele două subiecte au fost la fel atât pentru elevii de la profilul real şi tehnologic, cât şi pentru cei de la profilul uman. Textul la prima vedere, pe baza căruia au fost formulate unele cerinţe, a fost „Metropole” de Liviu Rebreanu.

La prima parte a subiectului I, candidaţii au avut de indicat sensul din text al cuvântului „sforţări” şi al secvenţei „la fiece pas”, de răspuns la două cerinţe cu ajutorul unor secvenţe din text, de explicat de ce tejghelele librăriilor din Paris sunt amplasate până în mijlocul trotuarului şi de prezentat relaţia dintre jurnaliştii francezi şi scriitori, aşa cum reiese din textul dat.

La subiectul I, punctul B, tinerii au avut de redactat un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumenteze dacă presa contribuie sau nu la formarea gustului artistic al publicului. Aceştia trebuiau să se raporteze atât la informaţiile din fragmentul dat, cât şi la experienţa personală sau culturală.

Subiectul al II-lea le-a prezentat elevilor un fragment din „Domnişoara Nastasia” de George Mihail-Zamfirescu. Au avut de scris, în minumum 50 de cuvinte, rolul notaţiilor autorului.

Subiectul al III-lea a constat într-un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinte particularităţile unui text poetic studiat. Elevii de la profilul real şi tehnologic au avut de ales un text scris de Lucian Blaga, iar cei de la profilul uman au trebuit să aleagă o poezie de-a lui Ion Barbu.

Camelia Gavrilă: „Subiectele sunt în programă, dar sunt dificile, de subtilitate şi de fineţe”

Potrivit Cameliei Gavrilă, director al Colegiului „Costache Negruzzi” din Iaşi şi profesor de limba română, subiectul a fost complex, pentru un nivel intelectual ridicat. Aceasta a amintit de existenţa cunoscutei cutume potrivit căreia la simulări dificultatea subiectelor depăşeşte media tocmai pentru a da un semnal asupra ritmului de pregătire al elevilor. „Subiectele sunt în programă, dar sunt dificile, de subtilitate şi de fineţe, de elevaţie intelectuală. Nu estimez că vor fi note foarte mari, probabil puţine note maxime”, a declarat cadrul didactic.

În ceea ce priveşte subiectul al III-lea de la simulare, profesoara de limba română spune că „poezia presupune o complexitate a pregătirii, multă subtilitate şi experienţă de înţelegere a textului poetic”, lucru care i-ar fi putut lua prin surprindere pe elevi.

„Ideal este să fie şi ştiută poezia pe de rost, pentru a avea elementele ancoră în explorarea textului. Sunt chestiuni de conţinut care presupun încadrarea într-un anumit curent literar, într-o anumită tematică şi tendinţă, după cum şi descifrarea imaginarului artistic, a mijloacelor artistice, a elementelor de prozodie. În cazul lui Lucian Blaga, elevii aleg «Eu nu strivesc corola de minuni a lumii», care este o artă poetică semnificativă sau „Paradis în destrămare”, un alt text expresionist complex. E important să înţelegi o metaforă revelatorie mai încifrată pentru care trebuie să ai experienţa de lectură şi de interpretare critică, să observi libertăţile prozodice. În cazul lui Ion Barbu, foarte mulţi au ales «Riga Crypto şi Lapona Enigel», un text cunoscut şi cumva narativ, fiind pe o structură de baladă, dar cu multe subtilităţi poetice, ilustrând drama incompatibilităţilor şi a aspiraţiei spre absolut. Unii s-au dus spre «Joc secund», iar eu, ca profesor de literatură, sunt încântată atunci când şi o poezie ermetică, esenţializată, cu cristalizări geometrice atrage şi este selectată de elevi”, a transmis Camelia Gavrilă pentru „Ziarul de Iaşi”.

Serinella Zara: „Structura subiectului e anacronică şi, bineînţeles, şi programa”

În ceea ce priveşte structura subiectului, Serinella Zara, profesoară de limba română la Colegiul „Mihai Eminescu” din Iaşi, susţine că nu este nicio surpriză, fiind aceeaşi de foarte mulţi ani. Principala problemă identificată de aceasta este absenţa diferenţierii între profilul real şi profilul uman, deşi numărul de ore de limba română diferă.

„S-a canonizat un tipar. Se ştie foarte bine faptul că subiectul I înseamnă nişte exerciţii şi un text argumentativ. Subiectul al II-lea presupune un text literar la prima vedere, unde se cere un minimum de cinci rânduri. Elevii, de obicei, scriu o pagină. Din punctul meu de vedere, subiectul acesta ar trebui să fie principal. Adică, un text literar la prima vedere care să solicite copilul din punct de vedere al spritului critic, al intelectului, al creativităţii”, a precizat profesoara de limba română.

Serinella Zara spune că eseul de la subiectul al III-lea a ajuns să cântărească foarte mult în pregătirea elevilor, iar mulţi dintre ei îl tocesc. Potrivit acesteia, până şi cei mai buni elevi ajung să înveţe nişte fişe pe care şi le-au pregătit dinainte sau dintr-o carte de eseuri.

„De foarte multe ori, Bacalaureatul este o metodă de a ucide în clasa a XII-a ce se construieşte pentru mulţi dintre copii. Pentru că se tem de subiectul al III-lea, le rămâne această idee în cap, că trebuie să înveţe un eseu. Foarte puţini vor merge la examen cu o schemă mentală a unui text. Ei vor merge cu un comentariu pe care şi-l pregătesc, ca să nu rateze punctajul. Este o mare neregulă în privinţa structurii subiectului. Nu îmi pun neapărat problema autorilor, care şi ei ar trebui primeniţi, pentru a intra scriitorii contemporani. Problema este că structura subiectului e anacronică şi, bineînţeles, şi programa”, a completat cadrul didactic de la Colegiul „Mihai Eminescu”.

Despre simularea examenului de Bacalaureat din Iaşi

Elevii claselor a XII-a şi a XIII-a din judeţul Iaşi susţin zilele acestea simularea probelor scrise ale Examenului Naţional de Bacalaureat. Calendarul de simulare a debutat cu proba de Limba şi literatura română, continuă marţi, 5 martie, cu proba obligatorie a profilului şi se încheie pe 6 martie cu proba la alegere a profilului şi specializării. Rezultatele obţinute vor fi transmise pe 15 martie.

5.991 de elevi de clasa a XII-a şi a XIII-a din judeţul Iaşi sunt aşteptaţi să participe la Simularea probelor scrise ale Examenului Naţional de Bacalaureat. Această simulare, organizată de Ministerul Educaţiei, va avea loc în 48 de unităţi de învăţământ liceal din judeţ. Subiectele şi baremele vor fi publicate în fiecare zi de examen, la ora 15, pe pagina web dedicată: http://www.subiecte.edu.ro/2024/simulare/simulare_bac_XII/.

Subiectele de la proba la Limba şi literatura română pot fi găsite aici: http://www.subiecte.edu.ro/2024/simulare/simulare_bac_XII/.

 

Comentarii