Sunt mai multe situaţii tratate în ordin, validate de „Ziarul de Iaşi” în urma discuţiilor cu rectorii universităţilor din Iaşi. De principiu, sunt primiţi toţi studenţii care pot face dovadă că au fost înmatriculaţi la studii la o universitate din Ucraina, pe specializarea pe care o urmau dincolo de graniţă. Cei care sunt ucraineni, sunt primiţi pe locurile de la buget, fără să plătească vreo taxă, şi îşi pot alege specializările care au predare într-o limbă străină, în general fiind în engleză. Cei care vor să studieze în limba română, dacă nu cunosc limba, trebuie să facă un an de studiu pregătitor sau o formă a unui program intensiv de limbă română şi să se înmatriculeze la vară pentru anul care începe toamna viitoare.

O altă categorie este cea a studenţilor străini, mulţi pe care i-am văzut trecând inclusiv prin Iaşi ca refugiaţi, care studiau medicină sau ştiinţe exacte la universităţile din Ucraina, în special din Kiev. Aceştia au primit dreptul să se înmatriculeze la universităţile din România, pe aceleaşi programe de studii pe care le-au urmat, dar vor fi la locurile cu taxă în valută, care variază între 2.000-2.500 şi 7.000 de euro, în funcţie de specializare, cele mai mari fiind la medicină.

Sortaţi de universităţi, validaţi de minister

Cum arată însă acest proces de selecţie a studenţilor? În primul rând, în ordinul de ministru de la începutul lunii martie, Ministerul Educaţiei dă posibilitatea universităţilor să primească aceşti studenţi şi pe liniile de predare unde aveau locurile completate integral. Conform documentului citat, există o marjă de 20% peste cifra maximă de şcolarizare aprobată de către ARACIS, destinată exclusiv celor care fug de războiul declanşat de Rusia în Ucraina. În al doilea rând, există problema actelor de studii.

„Universităţile au primit acceptul să primească studenţi care aduc documente de la universitatea lor care să ateste în ce an este, ce studii a urmat, dar sunt suficiente şi acte care nu vin direct de la instituţie. Spre exemplu o adeverinţă de student emisă pentru alte motive sau carnetul de student vizat în anul în curs, unde explică facultatea şi nivelul studiilor”, a declarat un oficial din Ministerul Educaţiei pentru „Ziarul de Iaşi”.

Apoi universitatea are dreptul să decidă nivelul studentului, fiindcă există o diferenţă curriculară: dacă el este în anul al IV-lea ar putea fi înscris în anul al III-lea la Iaşi, mai ales că anul este spre final. După această evaluare şi după ce universitatea îşi dă acordul pentru înmatriculare, studentul este trimis la Ministerul Educaţiei pentru evaluarea situaţiei sale. Dacă ministerul îşi dă la rândul său acordul, atunci studentul se întoarce şi poate fi înmatriculat în orice moment la studii. Singura condiţie este ca, într-o unitate de timp stabilită de acord cu universitatea, să îşi completeze integral dosarul cu actele necesare pentru a deveni „student plin” la instituţia de învăţământ superior din România.

Sute de cereri de înmatriculare la universităţile din Iaşi

În momentul de faţă, cererile ca studenţi ucraineni să înveţe la universităţile din Iaşi sunt destul de reduse ca număr, sub 20 la nivelul tuturor instituţiilor. Sunt însă de ordinul sutelor solicitările pentru ca studenţii din alte ţări care învăţau în Ucraina să îşi termine studiile în capitala Moldovei. Ţinând cont de faptul că vor plăti taxe în valută, pornind de la 2.000 de euro, aceştia pot fi o sursă de venit importantă pentru universităţi în anii care urmează, funcţionând şi ca „ambasadori locali”, care să promoveze mai departe Iaşul în ţara lor de provenienţă.

La Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi sunt cele mai multe astfel de solicitări. Sunt 140 de candidaţi care au dosarul complet, care sunt trimişi la minister pentru validare şi care ar putea urma cursurile. Mulţi dintre aceştia sunt din ţări precum India, iar la UMF ar urma să fie încadraţi pe linia de predare în engleză sau franceză. Doar doi ucraineni au solicitat însă să înveţe la UMF până în prezent, iar aceştia au dosarul încă incomplet.

„Avem 140 de cereri cu dosar complet şi avem o metodologie proprie de a evalua fiecare candidat, fiindcă diferenţa de curriculă este destul de importantă, nu ştim exact cum să îi încadrăm, diferă de la caz la caz. Străinii vor veni la engleză şi franceză, vor trebui să studieze într-un program mai intensiv pentru a se încadra cu nivelul anului şi mă bucur să văd că avem studenţi din India, spre exemplu, care sunt foarte serioşi din ce experienţe am avut până în prezent”, a declarat prof.dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iaşi. Toţi străinii care vor fi acceptaţi la UMF trebuie să treacă şi printr-un alt pas: trebuie să înveţe în regim de urgenţă limba română, fiindcă partea de practică în spitalele din Iaşi presupune cunoaşterea limbii române la un nivel conversaţional de minimum B2 până în anul al III-lea de studiu. Pe lângă cele 140 de cereri cu dosar complet, la UMF mai sunt câteva zeci de studenţi care trebuie să îşi completeze dosarul, iar universitatea a stabilit ca dată limită 1 aprilie, pentru a mai putea fi înmatriculaţi în anul curent.