Studiu: agresiunea online face ravagii printre copiii mici. Cazuri de la vârsta de 8 ani

Potrivit unui studiu realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii, studiu intitulat „Folosirea internetului de copii şi adolescenţi”, 37% dintre elevi afirmă că, în anul care a trecut, au fost jigniţi sau deranjaţi pe Internet, iar 49% dintre ei spun că s-a întâmplat să găsească online conţinut care i-a făcut să se simtă inconfortabil.

Potrivit studiului, situaţia este mai intâlnită este în rândul copiilor sub 12 ani, unde 6 din 10 afirmă că au fost puşi în situaţii inconfortabile, procentul fiind mai mare în rândul fetelor (54% vs 42% în rândul băieţilor). Situaţii inconfortabile presupun acte de violenţă fizică, verbală, nuditate şi chiar imagini cu caracter pornografic.

A scăzut semnificativ vârsta copiilor de pe internet

În medie, în România, vârsta de la care copiii încep să utilizeze internetul este de 8,2 ani, fiind cazuri în care cei mici navighează pe reţele de socializare, de multe ori nesupravegheaţi, de la vârsta de 6 ani.

„Vârsta medie la care copiii încep să utilizeze internetul a scăzut comparativ cu datele înregistrate de cercetarea din 2019, când aceasta era de 9 ani. În studiu, vârsta medie la care copiii (la nivelul întregului eşantion) afirmă că au început să acceseze internetul este de 8,2 ani. Aceasta este semnificativ mai scăzută la respondenţii sub vârsta de 12 ani (6,8 ani), la cei de gen masculin (7,8 ani, comparativ cu 8,5 în cazul fetelor) şi la copii care locuiesc în mediul urban (7,7 ani, comparativ cu 8,9 în cazul copiilor din mediul rural). Telefonul mobil este dispozitivul principal de pe care copiii accesează internetul – 99%, urmat de laptop – 62%, TV Smart – 42% şi tabletă -24%”, se arată în studiul citat.

Care sunt principalele întrebuinţări ale internetului

Potrivit raportului Salvaţi Copiii, 84% dintre tineri utilizează internetul pentru a urmări conţinut postat de alţi utilizatori, 70% dintre ei îl folosesc pentru a se juca, 67% pentru a folosi reţelele sociale, iar 46% pentru a se informa despre situaţii şi fenomene de actualitate.

De asemenea, 78% utilizează internetul zilnic, timp de cel puţin 4 ore, în afara orelor de şcoală, 19% petrec doar o oră sau două pe internet şi doar 3% folosesc internetul mai puţin de o oră pe zi. Dacă utilizarea responsabilă şi controlată a internetului aduce în general beneficii, atunci când părinţii scapă de sub control ceea ce elevii accesează pe internet poate duce la diferite probleme.

Mai exact, conform raportului, 29% dintre copii afirmă ca au primit imagini sau video-uri cu conţinut care înfăţişează nuditate sau ipostaze sexuale, fiind destinatari expliciţi în cadrul unor mesaje primite de la necunoscuţi. Aproximativ 10% dintre copii afirmă că au primit astfel de mesaje cel puţin lunar, iar 73% dintre ei nu au ştiut cum să reacţioneze, nefăcând nimic în acest sens, şi doar 11% au discutat cu cineva despre această situaţie.

Mai grav, 20% dintre copii chestionaţi afirmă că li s-au cerut fotografii sau video-uri care să îi înfăţişeze nud sau într-o ipostază sexuală, procentul fiind mult mai ridicat în rândul tinerilor cu vârta cuprinsă între 15 şi 17 ani.

„Numărul de sesizări primite pe parcursul anului 2021 în cadrul liniei esc_ABUZ, ce vizează conţinutul ilegal sau dăunător pentru copii din mediul online, a fost de 7.615, de 5 ori mai mare decât în anul precedent, fiind un record absolut înregistrat pe parcursul unui singur an”, afirmă reprezentanţii Salvaţi Copiii.

În cadrul acestor sesizări, în 78% din situaţii era vorba de abuzuri sexuale asupra minorilor, nuditate infantilă sau copii care pozează în ipostaze sexualizate. Peste 90% din cazuri victimele au fost de gen feminin.

În ceea ce priveşte vârsta victimelor, 5% reprezintă cazuri ce înfăţişează copii cu vârste aproximative de până în 5 ani, 33% dintre rapoarte prezintă copii cu vârsta aproximativă între 6 şi 10 ani, iar 62% dintre rapoarte arată minori cu vârste aproximative între 11 şi 18 ani.

„Specific pentru anul 2021 şi pentru grupa de vârstă peste 11 ani este faptul că peste 40% din rapoartele care făceau referire la această categorie de victime minore conţineau materiale autogenerate, realizate chiar de către victimă”, se arată în raport.

Psiholog: „Educaţia sexuală trebuie să înceapă atunci când apar întrebările”

Psihologul ieşean Monica Dobrea explică faptul că pentru a evita ca persoane necunoscute să profite de copii în mediul online şi chiar aceştia să nu acceseze site-uri pentru adulţi este nevoie ca părinţii să îi asculte şi să le răspundă la întrebări, indiferent de vâstă.

„Sexualitatea este un subiect tabu în majoritatea familiilor, şi întâlnesc foarte des la cabinet părinţi care vin şi spun «Fata mea are o altă orientare, şi îmi e scârbă numai când mă gândesc. Ce aş putea să fac ca să o opresc?». Iar astfel de copii, care au poate doar semne de întrebare sau curiozităţi, trebuie să afle lucrurile acestea din alte surse, iar cel mai facil este internetul”, explică Monica Dobrea, care subliniază că atât documentarea din surse nepotrivite, dar şi reacţiile părinţilor pot duce la disfuncţii sexuale pe viitor.

„Aşa ajung să îşi împărtăşească fotografii cu ei, mai ales că pot câştiga şi o sumă de bani, până la a fi manipulaţi. Sunt şi acele situaţii în care băieţii şantajează fete”, adaugă psihologul.

Astfel, cea mai bună soluţie pentru a preîntâmpina astfel de fenomene sunt discuţiile deschise, o educaţie sexuală într-un mediu controlat, etapizat şi cât mai repede posibil, imediat ce copilul începe să pună întrebări.

„Mulţi părinţi întreabă care este vârsta adecvată pentru ca un copil să afle anumite lucruri. Răspunsul: când întreabă. Nu este o anumită vârstă. Sunt copii care pun întrebări de la grădiniţă pentru că îşi dau seama de diferenţele dintre fetiţe şi băieţi. Şi atunci este bine să le răspundem pe înţelesul lor, să le explicăm riscuri şi, evident, că nu este bine să se expună şi că sunt şi oameni periculoşi. Este foarte important să vorbim cu ei aceste lucruri”, explică Monica Dobrea.

„Trei din patru copii cu care lucrez au trecut prin bullying”

O altă componentă la care trebuie să fie atenţi părinţii este modul în care percep tinerii mediul online.

Psihologul Monica Dobrea afirmă că trei din patru copii cu care lucrează, cu vârste apropiate de 12 ani, au resimţit acest fenomen de bullying atât în viaţa reală, dar şi în mediul online. Psihologul explică faptul că atât cei care aleg să agreseze pe cineva, dar şi cei agresaţi, întâmpină de fapt probleme.

„Din spatele ecranelor este foarte uşor să adopţi un anumit comportament. Vorbim de persoane care au o timiditate excesivă, iar atunci când fac acest bullying pe internet se simt curajoşi, văd reacţii de frică şi că pot controla acest lucru. Ei doar testează pentru a vedea ce efecte au toate aceste lucruri asupra victimei”.

De partea cealaltă, victima interiorizează toate atacurile şi poate ajunge să fie afectat pe termen lung.

„La o vârstă mică este foarte greu pentru un copil să îşi dea seama că persoana care îl atacă, verbal sau în alt mod, face acest lucru pentru că are în spate nişte probleme sau un anumit istoric. Iar stima lor de sine este profund afectată. Simt că acea persoană are dreptate, rezonează cu ceea ce i se spune şi ajung să nu mai aibă încredere în ei şi generalizează acest lucru în mai multe arii ale funcţionării lor”, adaugă psihologul.