Sunt palpitaţiile o problemă gravă a inimii? Ce spune Prof. univ. Cătălina Arsenescu Georgescu
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
Oala cu Gust
anunturi

miercuri, 27.10.2021

Sunt palpitaţiile o problemă gravă a inimii? Ce spune Prof. univ. Cătălina Arsenescu Georgescu

GALERIE
palpitatii inima
  • palpitatii inima
- +

Manuela Cristea, 48 ani, Iaşi: ”Eu sunt hipertensivă şi am mers la medicul meu de familie pentru un control de rutină şi pentru reţeta recomandată de medicul meu cardiolog. În timpul consultului, dna doctor mi-a spus că a observat nişte tulburări de ritm cardiac, ca am aritmie şi mi-a recomandat să-i spun acest lucru medicului cardiolog. Sincer să vă spun eu nu am simţit niciodată la inimă ceva care să mă îngrijoreze, dar ceea ce mi-a spus medicul m-a speriat. Mă tem să nu am ceva grav, mă tem să mă duc şi în spital, pentru că peste tot este Covid”.

Prof. Univ. Emerit Dr. Cătălina Arsenescu Georgescu (FOTO), medic primar cardiolog: ”Este corect sfatul medicului de familie. Trebuie să luaţi legătura cu medicul cardiolog care vă îngrijeşte şi care vă cunoaşte cel mai bine din acest punct de vedere. Tulburările de ritm cardiac se produc atunci când centrul care coordonează bătăile inimii nu funcţionează în mod corespunzător, astfel că inima bate ori prea rapid, ori prea încet, ori neregulat. Acestea se pot simţi de multe ori ca o accelerare a bătăilor inimii şi îmbrăca un spectru larg de severitate. Unele aritmii pot provoca simptome supărătoare, care uneori pot chiar să pună viaţa în pericol.

Cu toate acestea, nu este obligatoriu ca aritmiile să provoace simptome. Ca şi în cazul dumneavoastră, adesea, aritmia este depistată în timpul unei examinări de rutină. Atunci când se fac simţite, simptomele aritmiilor includ: senzaţie de tremur în zona toracică, accelerarea bătăilor inimii (tahicardie), încetinirea bătăilor inimii (bradicardie), angină pectorală (durere în piept), dispnee (greutate în respiraţie), ameţeală sau vertij, transpiraţie sau scurtă pierdere a conştienţei. Este bine să mergeţi imediat la medic dacă aveţi în mod repetitiv aceste simptome. De exemplu, fibrilaţia ventriculară este un tip de aritmie care poate fi fatală. Aceasta apare când inima bate cu impulsuri electrice rapide şi haotice. Din această cauză, camerele de pompare din inimă (ventriculele) „tremură” inutil, fără să pompeze sângele. Fără o pompare eficientă, presiunea sangvină scade vertiginos, întrerupând alimentarea cu sânge a organelor vitale.

Există mulţi factori care pot provoca aritmie. Pornind de la fumat, consum excesiv de alcool sau cafeină, abuz de substanţe energizante, stres, anumite medicamente şi suplimente alimentare administrate fără prescripţie medicală. De asemenea, patologia glandei tiroide reprezintă o sursă frecventă de aritmii. Ritmul cardiac normal, în repaus, este între 60 şi 100 de bătăi pe minut şi vorbim de tahicardie atunci când se constată un ritm cardiac de peste 100 de bătăi pe minut şi de bradicardie, atunci când avem un puls, în repaus, sub 60 de bătăi pe minut. Pentru a confirma prezenţa ritmului cardiac anormal se pot efectua mai multe investigaţii, începând cu electrocardiograma (EKG, monitorizarea ambulatorie cu ajutorul unui dispozitiv Holter care înregistrează în mod continuu ritmul inimii pe o perioadă de 24 ore şi astfel pot fi detectate diverse tipuri de aritmii.

O altă investigaţie poate fi testul de efort. Acesta va pune în evidenţă tulburările de ritm cardiac care debutează sau se agravează în timpul efortului supravegheat. Se poate face şi o ecocardiografie, investigaţie medicală noninvazivă care ne oferă informaţii multiple cu privire la dimensiunile contracţiile cardiace, patologie valvulară, pericardică sau tulburări de kinetică segmentară. Evident, în funcţie de situaţie, dacă este necesar, se pot face şi alte investigaţii invazive. Trebuie să ştiţi că nu toate tahicardiile sau bradicardiile înseamnă suferinţă cardiacă. De exemplu, în timpul practicării unor exerciţii fizice, este normal ca ritmul cardiac să se accelereze, deoarece inima pompează mai mult sânge bogat în oxigen înspre ţesuturi. În timpul somnului este obişnuit ritmul bradicardic.

Deşi se simte adesea ca o pauză între bătăi, nu este un element de alarmare. Chiar dacă ocazional resimţiţi o bătaie prematură, aceasta nu reprezintă o problemă gravă de sănătate. Bătăile premature sunt cel mai des provocate de stres, exerciţii fizice intensive sau consumul de substanţe stimulante, precum cafeină sau nicotină. Dar, pe de altă parte, anumite aritmii pot creşte riscul de a dezvolta afecţiuni precum tahicardiomiopatii, insuficienţă cardiacă, risc tromboembolitic.

Când inima „tremură”, există riscul de formare de cheaguri de sânge. Dacă un cheag se desprinde, acesta se poate deplasa de la inimă la creier, provocând astfel un accident vascular cerebral embolic. Anumite medicamente, precum anticoagulantele, pot reduce riscul de AVC embolic. Medicul va stabili dacă se impune o medicaţie anticoagulantă, în funcţie de tipul de aritmie de care suferiţi şi în raport cu comorbidităţile existente. De aceea, pentru că lucrurile sunt atât de nuanţate, sfatul meu este să ţineţi legătura cu medicul de familie sau cu medicul cardiolog şi să le împărtăşiţi toate simptomele care vă îngrijorează, astfel veţi primi sfatul şi soluţia terapeutică adecvată patologiei inimii dvs.”

 

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Şcoala în pătrăţele

Ioan Alexandru TOFAN

Şcoala în pătrăţele

Nu ştim să facem ore online sau să folosim calculatorul în şcoală, altfel decât ca pe un telefon mai mare. Putem învăţa, ce-i drept, dar asta cere timp. Dar putem, între timp, să încercăm să preţuim mai mult şcoala, iar apoi, cred, învăţământul online nu ar mai fi o problemă.

Filmuletul zilei

opinii

Un veac de singurătate: Regele Mihai (I)

Florin CÎNTIC

Un veac de singurătate: Regele Mihai (I)

Într-o tăcere asurzitoare, a trecut complet neobservată aniversarea celor o sută de ani de la naşterea ultimului Suveran al României. Între timp, s-a fâsâit şi cel mai mare miracol postdecembrist - transformarea haimanalelor securiste ale anilor 90 din detractori mizerabili ai monarhiei în propagandişti excitaţi care-şi smulgeau părul din cap şi îmbăloşau catafalcul regal cu elogiile lor false, în urmă cu patru ani. Dar de asta există arhivişti: să ne ajute să nu uităm! 

Era odată...

Radu PĂRPĂUȚĂ

Era odată...

Şi iernile parcă erau mai ierni pe vremea aceea! Ori poate să mă fi prea moşnegit eu şi să văd binele numai în trecut? Nu ştiu copil să nu fi mers cu uratul sau cu colindatul, că pe atunci ne lăsau părinţii, nu se temeau că o să păţim nu ştiu ce chestii nasoale şi nu ne dădeau o sută de lei sau de euro numai să stăm cuminţi acasă; şi răsuna tot satul pe atuncea de hăăăi-hăi, de pristandaua la muzicuţă, de zornăitul salbelor cu clopoţei ale mascaţilor sau de mugetul buhaiului (oare ştiţi ce-i acela „buhai” sau vă trebuie şi pentru asta o expoziţie etnografică?), cum nu găsiţi voi pe internet oricât aţi căuta.

Cronicarul muzical şi omul de cultură Liliana Gherman

Alex VASILIU

Cronicarul muzical şi omul de cultură Liliana Gherman

Scriind în săptămânile trecute despre dirijorii Cristian Mandeal şi Ion Baciu, am selectat din comentariile concertelor orchestrei Filarmonicii ieşene, publicate de Liliana Gherman în revista „Cronica” din 1966 până în 1995. Erau analize de natură publicistică, spre înţelesul cititorului aflat pe o treaptă superioară a perceperii, a plăcerii în domeniul artei sunetelor cultivate, dornic să înţeleagă mai mult, să-şi pună în relaţie impresiile formate în sala de concert cu impresiile cronicarului. 

pulspulspuls

Iacătă cine-s în realitate oamenii lui Dragnea de pe Bahlui în gios!

Iacătă cine-s în realitate oamenii lui Dragnea de pe Bahlui în gios!

Ei bine, dragi cetitori, nu ştim dacă aţi găsit până acum timp ca să aruncaţi un ochi pe trecutul sau prezentul celor care sunt prezentaţi ca fiind oamenii lui Dragnea în târg, dar iote că noi am găsit oleacă de vreme şi, din ce-am aflat, ne-am pus deja mâinile-n cap când am văzut cam ce se prezintă pe piaţă, de către unii, ca fiind alternativa post-pandemică pentru votanţii PSD. 

Caricatura zilei

Cum să te prezinți corect la ANAF

Editia PDF

Bancul zilei

Cercetatorii ardeleni au descoperit ca oricâta mâncare le-ai da musafirilor, tot se îmbata.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Ar trebui închise școlile dacă se trece de 6 la mie?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.