Caută 
Trebuie să ne îngrijorăm pentru ce se întâmplă la Cernobîl? NU, spun specialiştii ieşeni
3 MIN
Un articol publicat de oamenii de ştiinţă în revista Science arată că, în sarcofagul care acoperă rămăşiţele centralei nucleare de la Cernobîl, a început să crească numărul neutronilor, ceea ce indică reaprinderea fenomenului de fisiune nucleară.
În pleiada de speculaţii care a urmat în spaţiul public, s-au vehiculat ipoteze cu privire la o posibilă explozie nucleară (un fenomen mult mai grav faţă de cel întâmplat în urmă cu 35 de ani la Cernobîl), la o creştere a nivelului radiaţiei în Ucraina şi în ţările din jur, inclusiv în România.
În acest context, "Ziarul de Iaşi" a luat legătura cu lectorul universitar doctor Dan Mihăilescu, fizician, care efectuează activitate de cercetare şi predare la Facultatea de Fizică a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi.
Acesta a explicat că, dată fiind natura secretoasă din urmă cu 35 de ani, când s-a produs evenimentul, este greu să spunem ce anume se află acum la Cernobîl.
Un lucru este însă sigur, explică profesorul, sunt "99,999999% şanse să nu se producă o explozie nucleară".
"Lumea poate să stea liniştită, acolo nu mai pot fi întrunite condiţiile necesare pentru o explozie nucleară. Se mai pot produce reacţii de fisiune; atunci când un neutron rupe un nucleu de uraniu, acesta se desface în două fragmente: unul mai greu, unul mai uşor şi 2 sau 3 neutroni. Dacă aceştia reuşesc să producă, mai departe, fisiunea în lanţ atunci, necontrolată, se poate produce fisiunea nucleară – cam ceea ce se întâmplă într-o bombă atomică. Dar, din toate informaţiile pe care le avem, asta nu se poate întâmpla la Cernobîl", a declarat lect. univ. dr. Dan Mihăilescu.
La Cernobîl stă activ mereu un "un jar atomic"
Fizicianul a explicat pentru "Ziarul de Iaşi" că el nu s-a alarmat la citirea ştirii şi îndeamnă publicul general la calm şi la cumpătare.
"Nu sunt motive să ne îngrijorăm în momentul de faţă", a spus profesorul. El i-a îndemnat pe toţi cei care vor să înţeleagă componenta ştiinţifică a ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 35 de ani la Cernobîl să se uite la seria lansată recent de HBO, despre care profesorul spune că validează foarte corect componenta ştiinţifică, în contextul în care vorbim de un film.
Lect. univ. dr. Dan Mihăilescu spune că sarcofagul amplasat peste Cernobîl a avut ca scop exact păstrarea neutronilor, a radiaţiilor, acolo, pentru că vorbim de radiaţii penetrante şi o parte dintre ele reuşesc să treacă şi prin "scutul" respectiv.
"Asta ne arată că există acolo reacţii de fisiune, dar pentru fisiune în lanţ trebuie o serie de condiţii speciale, iar ele nu sunt acolo. Important este ca acolo să nu cumva să fie apă, fiindcă apa evaporată produce abur, iar aburul încălzit la temperaturi foarte mari poate produce o explozie termică. Dar sunt lucruri ţinute sub control de oamenii de ştiinţă din Ucraina, care fac măsurători şi ţin lucrurile sub monitorizare", a explicat lect. univ. dr. Dan Mihăilescu.
Acesta a spus că metafora folosită de Petre Cornel Mil, şeful Centrului de Răspuns la Urgenţe de la CNCAN (Comisia Naţională pentru Controlul Activităţii Nucleare) în a descrie fenomenul este una corectă – la Cernobîl este un fel de "jar atomic".
"O scânteie poate iniţia un foc, dar cât de mare este, nu ştim. Sunt foarte multe elemente acolo, siliciu mult, bor, grafit plus barele de combustibil care erau, toate fiind topite", a explicat profesorul.
