Conform rechizitoriului întocmit de procurorii de pe lângă Tribunal, Stănescu, născut în 1949 şi neşcolarizat, şi-a înfiinţat pe 2 noiembrie 2009 o societate comercială cu obiectul de activitate declarat constând în comerţul cu ridicata al deşeurilor şi resturilor. Activitatea infracţională ar fi început practic imediat, primele nereguli din documentele contabile ale firmei apărând în decembrie. Metoda de "lucru" era banală. În jurnalele de cumpărări ale societăţii erau înregistrate operaţiuni de achiziţie fictive care, pe de o parte reduceau artificial profitul firmei, iar pe de altă parte permiteau deducerea TVA. Prin 266 de astfel de operaţiuni făcute formal cu 22 de parteneri comerciali, a fost provocat un prejudiciu în bugetul de stat de 2,67 milioane lei în contul impozitului pe profit şi de 3,85 milioane lei în cel al TVA.

"Verificarea prin sondaj a unora dintre pretinşii furnizori menţionaţi în aceste jurnale a relevat faptul că aceştia aveau un alt obiect de activitate decât cel al societăţii, că erau inactivi sau radiaţi la momentul la care se presupune că s-au efectuat achiziţiile, că inculpatul a efectuat plăţi reduse, în numerar, ale mărfurilor/produselor achiziţionate, explicând neplata diferenţelor prin aceea că furnizorii «nu au mai solicitat banii», că societatea nu deţinea nici un document care să ateste transportul mărfurilor cumpărate (şi nici a celor vândute), că firma nu a avut nici depozite şi nici angajaţi, aspecte în raport de care se concluzionează că operaţiunile de achiziţie nu au fost reale", au menţionat procurorii.

Niciuna dintre firmele verificate nu a înregistrat în propria contabilitate vreo tranzacţie cu societatea lui Gheorghe Stănescu. De altfel, una dintre ele era un simplu bar, alta avea ca obiect de activitate comerţul cu piese auto, iar o a treia avea ca obiect de activitate comerţul cu detergenţi şi produse cosmetice. O alta, administrată de un cetăţean chinez şi ocupându-se cu comerţul de textile şi încălţăminte prin standuri, chioşcuri şi pieţe nu desfăşura nicio activitate în perioada în care ar fi vândut deşeuri metalice firmei din Hârlău.

Trimis în judecată pentru evaziune fiscală, Gheorghe Stănescu nu a recunoscut niciuna dintre faptele imputate. Magistraţii Tribunalului l-au condamnat la 5 ani de închisoare, obligându-l totodată să achite către Direcţia Regională a Finanţelor Publice suma de 6,5 milioane lei. Instanţa a impus totodată sechestrul asigurator asupra locuinţei lui Stănescu, ca şi asupra tuturor bunurilor sale prezente şi viitoare, până la acoperirea sumei. Sentinţa a fost atacată atât de inculpat, cât şi de reprezentanţii DRFP, în faţa Curţii de Apel. Magistraţii acesteia au admis ambele apeluri şi au decis ieri trimiterea cazului înapoi la Tribunal spre rejudecare. Ei au invocat pentru susţinerea deciziei dreptul la un proces echitabil inclus în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, dar şi dreptul la un nivel dublu de jurisdicţie în materie penală, adică dreptul ca autorul presupus al unei infracţiuni să fie judecat de două instanţe. Contactată telefonic, apărătoarea din oficiu a lui Stănescu a refuzat să comenteze sentinţa.