Ultima întâmplare nefericită în care un om a ajuns pradă pentru o haită de câini a stârnit atenţie din mai multe puncte de vedere: cum te comporţi când întâlneşti în cale câini comunitari sau lăsaţi de izbelişte de proprietarii lor, cum previi un atac şi, nu în ultimul rând, de ce sunt atât de mulţi.

Femeia care a murit în urma muşcăturilor mai multor câini care au atacat-o în timp ce făcea jogging undeva la marginea Bucureştiului vine după alte tragedii de acest fel, precum băieţelul de patru ani omorât cu zece ani în urmă într-un parc din Capitală şi omul de afaceri japonez mort în 2006 chiar lângă sediul guvernului în urma unei muşcături care i-a secţionat artera femurală.

Cititi si: O femeie de 67 de ani, pusă la pământ de câini: a ajuns la spital cu mușcături și fractură de coloană vertebrală

Şi în Iaşi aproape că nu trece anul fără să apară în mass-media măcar o ştire despre o victimă tratată la spital după ce a fost muşcată. Ultimul caz este cel al unei femei în vârstă de 67 de ani din Mânzăteşti (Ungheni), atacată chiar în faţa porţii.

Oamenii au început să cunoască locurile luate în stăpânire de câinii fără stăpân sau de cei care şi-au găsit culcuş în spatele unor garduri prin care trec oricând, ale unor curţi cu proprietari indiferenţi. De exemplu, în satul Bârnova, localnicii ştiu că străzile din jurul unui rest de pădure – Mitropolit Anastasie Crimca şi Sf. Augustin – sunt împărţite de trei haite. Oamenii le dau de mâncare şi patrupedele nu s-au arătat niciodată agresive. Am încercat să aflăm de la primarul Mihai Bălan cum este gestionată situaţia câinilor în comună, dar fără succes.

Comună „ajutată” de vecini să-şi umple padocul

La Miroslava, singura comună din Iaşi care mai deţine un padoc (celălalt e în Tomeşti), problemele sunt diferite. Viceprimarul Mihai Lisoschi ne-a spus că padocul e deja la capacitatea maximă şi că, momentan, serviciul local de ecarisaj e blocat. „Trebuie să facem cumva să-l extindem, pentru că eutanasierea nu este o soluţie”, a afirmat el. Mai mult, în comună sunt abandonaţi deseori pui aduşi de proprietari de câini de rasă comună din localităţile vecine, şi abia aceasta e o problemă. „Oamenii ştiu că la Miroslava funcţionează un padoc autorizat şi îi lasă aici, mai ales în zona Şoselei de Centură”, ne-a mai spus viceprimarul. „Ferme de căţei” sunt şantierele de construcţii. Odată casele sau blocurile finalizate, lucrătorii şi utilajele pleacă, dar câinii rămân. Pe de altă parte, vicele a menţionat intervenţia recentă a celor de la ecarisaj la solicitarea unui localnic din Voroveşti care s-a trezit cu un câine de luptă metis în curte.

Cititi si: Incident grav la Iaşi: Bărbat muşcat de patru maidanezi, inclusiv de faţă

În comuna vecină Ciurea, numai săptămâna trecută au fost prinşi 18 câini, luaţi de pe stradă de echipe mixte ale primăriei, poliţiei locale şi ale echipei de ecarisaj de la Asociaţia „Sprijină Câinii”.

Licitaţii în gol. La ZMI abia s-au stabilit indemnizaţiile

Administraţia comunei Holboca încearcă de ceva timp să concesioneze serviciul pentru gestionarea câinilor fără stăpân. Primarul Neculai Pamfil ne-a explicat că firmele care s-ar înscrie în licitaţie trebuie să arate că au padoc, unde animalele să poată fi ţinute măcar în perioada deparazitării, sterilizării şi microcipării, până la o eventuală adopţie. Or, cum în judeţ sunt foarte puţine, la aceste proceduri nu se înscrie practic nimeni.

Comunele Grajduri şi Deleni caută de asemenea de mai multă vreme cui să atribuie serviciul local de ecarisaj, iar Hârlăul pare că s-a dat bătut după şase încercări.

Cititi si: ATAC înfiorător al unor câini amstaff la Iași. Bărbat mușcat de testicul

Pe de altă parte, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Iaşi are de mai mult timp în plan realizarea unui proiect comun pentru construirea de padocuri – cel mai probabil la Holboca şi în Valea Lupului – şi gestionarea comună a situaţiei. Până acum însă nu s-a întâmplat nimic concret, iar asociaţia pare să aibă cu totul alte preocupări dacă e să ne luăm după postările de pe pagina proprie de Facebook.

Se poate şi mai rău

În extravilan, dar mai ales în păduri câinii fără elemente de identificare (zgărzi, microcip etc.) sunt consideraţi „hoinari” şi pot fi împuşcaţi fără ca fapta să constituie infracţiune. Prevederea apare în Legea 407/2006, a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic. Asemenea campanii sunt organizate la solicitarea gestionarului fondului de vânătoare, ne-a spus Ion Urcaciu, expert în fond cinegetic. El ne-a precizat că aceşti câini de vânătoare sunt consideraţi principalul dăunător al vânatului şi că, dacă sunt găsiţi în pădure – la fel şi pisicile – pot fi omorâţi.

La Iaşi, situaţia câinilor de pe străzi „e o problemă politică”, spune Chirica

Vinerea trecută, situaţia a fost pusă pe tapet chiar în debutul şedinţei Consiliului Local Iaşi. Ciprian Bostan a dat exemplul străzii Trei Fântâni. El a făcut diferenţa între câinii aflaţi în curţi şi cei liberi, care trăiesc în semi-sălbăticie, şi a cerut mai multă grijă şi atenţie pentru prevenirea oricăror probleme.

„Ne ocupăm de foarte mult timp de această problemă, păstrând în echilibru dragostea faţă de animale şi necesitatea de a nu deveni un pericol public”, a răspuns primarul Mihai Chirica, indicând că există nişte limite impuse de lege. El a admis că e un domeniu sensibil, dar că totul e în strânsă legătură cu Poliţia animalelor „care este foarte activă în Iaşi”. Primarul a admis că sunt probleme în zonele unde proprietarii nu sunt atenţi la animalele pe care le găzduiesc. El a dat exemplul unor acţiuni întreprinse în acest sens între ruinele Fabricii de Ţigarete, „unde am găsit o haită de câini”, „avem situaţia de la Pieta, de la Tabăra de la Ciric unde un nene găzduieşte un număr de câini”. Pe de altă parte, el a atras atenţia că fiecare proprietar este responsabil pentru ceea ce deţine în curte.

Cititi si: CAZ REVOLTĂTOR - Nenorocită de câini maidanezi, batjocorită de Salubris şi Primărie

Consilierul Iulian Nicolau a cerut o situaţie privind serviciul de ecarisaj celor de la Salubris, odată cu prezentarea proiectului de buget al societăţii de salubritate. Primarul a conchis că e o temă politică, dar că „ne facem treaba”, şi a propus o campanie de sterilizare susţinută, inclusiv cu sprijin financiar de la bugetul local în anumite cazuri.