Alegeri lugubre

Câteva exemple, pentru diferite zone ale ţării: „În Mioarele – Măţău este durere mare. Aici, un tânăr de 21 de ani a ales să se spânzure” (/agpress.ro/); „X a ales să se spânzure, fiind descoperit într-o anexă a gospodăriei” (/jurnaluldebuzau.ro/); „Din primele cercetări se pare că bărbatul a ales să se spânzure…” (/caon.ro/). Dar (a) alege se asociază şi cu alte formule referitoare la sinucidere, cum ar fi (x a ales) „să-şi ia viaţa”, „să-şi pună capăt zilelor”, „să moară” etc.

* Înţelesuri. În mod curent, (a) alege înseamnă „a opta pentru ceva sau cineva; a-şi fixa preferinţele”, „a face o selecţie”, aşa cum este curent folosit verbul în limbajul ştirilor din sport, de exemplu: „Halep şi-a ales antrenorul cu care atacă primul titlu de Mare şlem. E român” (/sportnews.ro/), sau „«Tata Puiu» a ales stranierii pentru meciul României cu Feroe” (/time3.ro/). Ca să nu mai vorbim de opţiunea de tip electoral: „Uniunea Studenţilor din România şi-a ales noua conducere la Iaşi” (/360.uaic.ro/). Chiar şi în cazuri de modă mai veche: „Membrii Parlamentului local din Crimeea l-au ales, joi, în unanimitate, pe S. A., drept preşedinte al «republicii» Crimeea” (/b1.ro/). Din această cauză, este cel puţin ciudat, oricum, să se spună despre cineva că ar fi optat, pur şi simplu, să se spânzure; ar însemna oare că a preferat această soluţie, deşi avea la îndemână şi alte mijloace?

* Împrejurări. Aparent, lucrurile s-ar limpezi atunci când aflăm ceva în plus: „Nimeni nu îşi poate imagina care ar fi fost motivul pentru care… a ales să se spânzure, chiar în propria locuinţă” (/clartv.ro/), respectiv „O tânără de 19 ani a ales să se spânzure de Ziua Femeii!” (/reporterntv.ro/); sau: „Un tânăr de 19 ani a decis să îşi încheie mai rapid socotelile cu viaţa şi a ales să se spânzure pe drumul dintre localităţile Motiş şi Şoala” (/ziare.com/sibiu/). S-ar părea că circumstanţele (propria locuinţă, o anumită zi, pe un anumit drum) explică alegerea, dar impresia este falsă, căci, de fapt, (a) alege este folosit, în astfel de cazuri, pentru (a) decide, (a) hotărî.

* Cherchez la cause! Credem că preferinţa pentru verbul în discuţie ar putea fi o modă, neexcluzându-se influenţa engl. (to) choose „a alege, a prefera”, detectabilă în unele cazuri, ca de exemplu, „FIFA chose Italy ahead of rival candidates Sweden” (/fifa.com/), ori „FIFA Chose Russia To Host 2018 World Cup For Geo-Political Reasons” (/goal.com/). Modelul apare, apoi, în numeroase enunţuri „copiate”, încifrate pentru profani: „Execution Labs a ales Black The Fall!” (de pe /rgda.ro/ aflăm că „Sand Sailor Studios”, cu jocul Black The Fall, au fost alese pentru a participa la programul „Pre-Production Accelerator 2015”); sau „ANCOM a ales ThinkDigital pentru o campanie online de informare” (/paginademedia.ro/). Recent, într-o emisiune tv, am auzit că un oarecare „a ales Gleeden” el însuşi, o provocare tematică pentru noi. Spre a afla despre ce este vorba, căutările pe internet au dus la descifrarea misterului, hulitul (de unii) Gleeden fiind „spécialisé dans les aventures entre personnes mariées” (/lexpress.fr/); dar respectiva agenţie pentru… relaţii extraconjugale are şi partizani declaraţi: „I chose Gleeden precisely because it is for married people” (/huffingtonpost.co.uk/)!

* Fairplay. De la una la alta, mi-am adus aminte bancul adevăratei alegeri, una onestă, despre doi români, un oltean şi un ardelean, condamnaţi la moarte undeva prin SUA. Conform legislaţiei din statul respectiv (în care se mai păstra şi privilegiul de pe vremuri de a scăpa de spânzurătoare dacă se rupea funia), condamnaţii puteau să aleagă între execuţia prin împuşcare sau prin electrocutare. S-a înfipt olteanul, care a ales electrocutarea („Neam dă neamu meu n-a avut d-a face cu scaunu electric!”). Cum acţiunea nu a reuşit, olteanul a fost graţiat. Trecând prin sala de aşteptare (să admitem elementele convenabile fabulaţiei!), acesta i-a şoptit companionului său că scaunul electric „nu merge”. Când a fost chestionat şi el asupra preferinţei, ardeleanul s-a simţit lezat: „D’apăi şagă-i asta? Dacă scaunu-i ghefect, atunci musai cu pkistolu!”.

* Alegere penală. Dacă pornim de la formularea canonică (ilustrată de enunţuri despre „alegerea dificilă” între „ştiinţă sau religie”, respectiv între „foamete sau încălzire globală”), zona cunoaşterii se simplifică în cazuri cum este şi acela al interogaţiei retorice „De ce a ales Metrorex să cumpere vagoanele mai scumpe din Spania şi nu pe cele mai ieftine din România” (/romaniacurata.ro/), când răspunsul pare a fi din cele care se obţin la întrevederi de pe la DNA.

* Dulceaţa Dâmboviţei. Revenind, alegerea poate fi uneori urmarea unei admirabile convertiri: „Un african îndrăgostit de România: N’Doye şi-a ales un nume românesc şi aşteaptă eliberarea lui G. B.” (/adev.ro/); numele ales de Ousmane N’Doye ar fi Mihai Usmănescu! 

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi