Altă năzbâtie: dopajul mecanic

 

"În ultimii trei-patru ani, cicliştii au folosit dopajul mecanic în Turul Franţei. Mi s-a spus că în ediţia din 2015, aproape 12 ciclişti au avut un motor pe bicicletă", este declaraţia lui Jean-Pierre Verdy, fost director al departamentului de controale din cadrul agenţiei antidoping franceze, în cadrul unei emisiuni a postului american CBS. Afirmaţiile lui Verdy sunt întărite de un inginer ungur, Istvan Varjas, fost ciclist, care susţine că a pus la punct în 1998 un motor ce poate fi ascuns în cadrul unei biciclete. După decenii în care ciclismul a fost afectat de flagelul dopajului, zvonurile privind utilizarea de motoare ascunse au devenit din ce în ce mai numeroase în ultimii ani. Iar o confirmare a apărut anul trecut, când ciclista belgiană Femke van den Driessche a fost suspendată şase ani de Uniunea Ciclistă Internaţională (UCI), pentru că a folosit o bicicletă cu un motor electric ascuns la Campionatele Europene de cyclo-cross. Aceasta a fost prima sancţiune dictată de UCI pentru fraudă tehnologică. Van den Driessche, în vârstă de 19 ani, a pierdut titlul european de tineret şi a fost amendată cu 20.500 de dolari. Acum, Verdy spune că are informaţiile din rândul concurenţilor din Turul Franţei şi că a fost intrigat de viteza unor ciclişti în etapele montane.

Varjas a declarat postului CBS că o persoană anonimă i-a dat două milioane de dolari pentru invenţia lui şi pentru a păstra tăcerea asupra acesteia timp de zece ani. Varjas trebuia să nu mai dezvolte motorul şi să nu-l vândă altcuiva. În cadrul emisiunii "60 de minute" a CBS, Varjas a explicat cum funcţionează motorul. Acesta este alimentat de o baterie de litiu şi poate fi activat printr-un buton sau, în cazul modelelor avansate, automat la o creştere peste o anumită valoare a ritmului cardiac al ciclistului. La solicitarea CBS, Lance Armstrong, deposedat de cele şapte titluri cucerite în Turul Franţei în urma imensului scandal de dopaj în care a fost implicat, a negat, prin vocea avocatului său, că ar fi folosit un astfel de motor. Fost coechipier cu Armstrong la US Postal, Tyler Hamilton, dovedit de asemenea că a folosit substanţe interzise, a declarat că nu a avut cunoştinţă de utlizarea motoarelor în curse pe vremea când făcea parte din echipa americană.

CBS a aflat de la o sursă oficială franceză că la controalele efectuate în timpul Turului Franţei din 2015, ediţie câştigată de britanicul Chris Froome (Sky), bicicletele folosite de echipa Sky în etapele de contracronometru ar fost mai grele cu 800 de grame decât cele ale altor formaţii. Sky a respins speculaţiile de folosire a motoarelor, afirmând că diferenţa de greutate poate fi explicată prin elemente care îmbunătăţesc aerdinamica bicicletelor. Americanul Greg LeMond, triplu campion în Turul Franţei, se îndoieşte de explicaţiile celor de la Sky. "Greutatea e totul. Dacă bicicleta ta cântăreşte un kilogram în plus, nu o foloseşti într-o cursă", a spus el. În final, Varjas a declarat că i-a vândut, în ultimii trei ani, mai multe biciclete motorizate controversatului medic Michele Ferrari, exclus pe viaţă din ciclism în 2012 pentru implicarea sa în scandalul US Postal. Contactat de CBS, Ferrari a negat achiziţionarea bicicletelor, dar a recunsocut că a testat una. În aprilie 2016, UCI a anunţat că inspectorii de cursă au găsit ascunse un motor şi o baterie în cadrul bicicletei sportivei belgiene. Motorul era controlat printr-un comutator Bluetooth instalat sub manşonul ghidonului.