Potrivit lui Adrian Abagiu, medic primar boli infecţioase Institutul de Boli Infecţioase "Matei Balş" din Capitală, toate formele de adicţii care există pe glob se regăsesc şi în România, însă numărul locurilor disponibile pentru tratarea dependenţilor în centre specializate este încă departe de cel necesar.

"Avem mult mai puţini specialişti în toate domeniile, ca să nu mai vorbim de centre de tratament. De asta, în momentul în care am intrat în Uniunea Europeană, se presupunea că vom ajunge să avem, măcar pentru 20 la sută dintre persoanele estimate ca depedente, centre de tratament. Asta însemna cam 4.000 de locuri, însă în continuare, în toată România, avem 1000-1.200 de locuri de tratament. Deci mai avem până la minimul de 20 la sută", a spus medicul, la conferinţa naţională "Adicţia, boala psihică şi societatea … încotro?".

Dr. Abagiu a precizat că aproape un sfert dintre cei care se injectează pentru a-şi administra drogul devin, în timp, dependenţi de injectare. "În rândul persoanelor dependente de droguri pe cale intravenoasă, între 20-25 la sută dintre ei devin, pe parcursul instalării dependeţei, dependenţi de injectarea în sine. Aşa cum 20-25 la sută dintre fumători sunt dependenţi de senzaţia de fum în căile respiratorii", a spus medicul.

Cu acelaşi prilej, Adrian Abagiu a subliniat că adicţia este o boală cronică şi trebuie tratată ca atare. "Dacă diabetul este o boală cronică în care suferă pancreasul, adicţia este o boală cronică în care suferă circuitele de la nivel cerebral. Cred că cel mai important lucru care s-a întâmplat în urmă cu peste 20 de ani a fost că s-a demonstrat că adicţia e o boală cronică şi că «nereuşita» tratamentului acestei boli era nu din cauză că nu e o boală tratabilă, ci pentru că era tratată ca o boală acută. Or nu poţi să tratezi diabetul două luni, după care să îi spui pacientului că nu îi mai dai insulină şi, dacă intră în comă, se întâmplă pentru că nu are voinţă. În momentul în care o persoană a devenit dependentă, indiferent de obiectul sau substanţa care i-a creat dependenţa, practic nu mai e în stare să se focuseze decât pe orice activitate care să îl ajute să îşi procure substanţa dorită", a mai spus medicul.

Dr. Abagiu a explicat că dacă la început oamenii se droghează pentru starea de bine, în momentul în care apare dependenţa apare, automat, şi sevrajul, iar în momentele de sevraj se petrec 99 la sută din crime şi din toate actele antisociale. "Un pacient aflat în sevraj îţi dă în cap pentru că tu, din punctul lui de vedere, eşti portofelul din care să îşi cumpere următoarea doză ca să scape de rău", a spus medicul.

Tot el a precizat că cea mai adictivă substanţă este nicotina (peste 30 la sută dintre cei care au încercat să fumeze au devenit dependenţi), urmată de heroină şi de stimulantele clasice, cum ar fi cocaina. În acelaşi timp, Adrian Abagiu a atras atenţia că substanţele noi care au apărut sunt de zece ori mai puternice în descărcarea de dopamină decât heroina. (Mediafax)