Unul dintre puţinele capitole în care mediul rural este apropiat de cel urban este cel al medicilor de familie, în oraşe fiind 229, iar la sate 219. În mediul rural, asistenţa medicală de urgenţă se asigură preponderent prin intermediul centrelor de permanenţă. În cadrul acestora, câte cinci medici asigură asistenţa medicală primară. Acestea sunt însă concentrate îndeosebi în nordul judeţului, în opt comune precum Vlădeni, Bivolari, Plugari sau Focuri, către care drumurile judeţene sau naţionale se află într-o stare bună sau măcar acceptabilă.

Sudul şi centrul judeţului sunt mult mai slab acoperite, în sud funcţionând doar două centre de permanenţă. Alte două funcţionează în municipiul Iaşi. „Zona de sud mai ales este deficitară în centre de permanenţă. Noi am căutat sedii pentru acestea, iar primăriile ne-au ajutat. Loc avem, doritori nu. Există şi centre de permanenţă mobilă, dar acestea sunt ineficiente. Oamenii nu ştiu în ce zi funcţionează centrul într-o comună şi când în alta, deci adresabilitatea este foarte redusă”, a spus directorul DSP, Liviu Stafie.

Dintre cele 41 de laboratoare de analize medicale, doar unul funcţionează în mediul rural. Deşi la sate trăieşte jumătate din populaţia judeţului, numărul de farmacii din mediul rural este de doar 122, în timp ce în oraşe funcţionează 246. Din 1.081 de medici de spitale, doar 78 se află în afara municipiului Iaşi, iar în mediul rural, Unitatea Medico-Socială Bivolari are doar o jumătate de normă de medic. Pentru a fi eficiente, se consideră că intervenţiile de urgenţă trebuie efectuate în cel mult 15 minute de la primirea apelului la 112. O bună parte din judeţ nu poate fi acoperită însă de Serviciul de Ambulanţă sau de SMURD.

Timpul necesar ajungerii la un caz de urgenţă se ridică la Dagâţa sau Runcu la 85 de minute. Pentru a ajunge până în satul Borosoaia din comuna Plugari, ambulanţa are nevoie de 78 de minute, iar până la Dolheşti sau Ipatele, de 60 de minute. „Ne confruntăm cu probleme acute de finanţare. Avem 663.000 de asiguraţi, din 920.000 de locuitori ai judeţului. Doar 198.000 de ieşeni sunt salariaţi. Contribuţiile sunt mici, iar de ele beneficiază toată lumea. Se înregistrează şi un deficit serios de cadre medicale în anumite domenii, cum este anestezia, pediatria, chiar recuperarea”, a spus medicul-şef al CJAS, Corina Gîscă.