Autorităţile locale, obligate să asigure colectarea selectivă a patru tipuri de deşeuri, din 2016

Autorităţile administraţiei locale din România vor avea obligaţia să asigure, începând cu data de 1 ianuarie 2016, infrastructura pentru colectarea selectivă a patru tipuri de deşeuri, respectiv hârtie, metal, plastic şi sticlă, potrivit proiectul de ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea Legii privind regimul deşeurilor, supus dezbaterii publice de către Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice /MMSC/.

Autorităţile vizate de actul normativ aveau obligaţia "să asigure colectarea separată pentru cel puţin următoarele tipuri de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă’, din anul 2012, după cum reiese din prevederile Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor.

Infrastructuri complete pentru colectarea separată a celor patru tipuri de deşeuri din categoria deşeurilor menajere, pe care le gestionează fiecare autoritate locală, trebuie să existe la nivel naţional, începând cu data de 1 ianuarie 2016.

Pe de altă parte, conform documentului, autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi municipiului Bucureşti sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, în calitate de deţinători legali ai deşeurilor municipale încredinţate, pot organiza în condiţii legale vânzarea materialelor cu valoare de piaţă rezultate din colectarea separată/sortarea deşeurilor.

Fondurile obţinute din aceste tranzacţii vor fi utilizate, exclusiv, pentru finanţarea gestionării deşeurilor municipale.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului MMSC, prin Legea nr. 211/2011 s-a transpus Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind deşeurile.

"Directiva europeană are scopul de a contribui la realizarea, în Uniunea Europeană, a obiectivului ‘o societate a reciclării’, urmărind evitarea generării de deşeuri şi utilizarea deşeurilor ca resursă. În conformitate cu acest obiectiv şi ca modalitate de a facilita sau a ameliora potenţialul de valorificare al deşeurilor, acestea ar trebuie colectate separat, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, economic şi al protecţiei mediului, înainte de a fi supuse unor operaţiuni de valorificare. Astfel, statele membre trebuie să încurajeze separarea compuşilor periculoşi din fluxurile de deşeuri, dacă este necesar, în vederea asigurării unei gestionări raţionale din punct de vedere ecologic’, se menţionează în documentul oficial.

Rezultatele unui studiu de specialitate, întocmit de Eco-Rom Ambalaje, arată că, în prezent, un român din mediul urban generează, în medie, aproximativ 346 kilograme de deşeuri menajere/an (plastic, metal, hârtie-carton, sticlă, resturi de mâncare etc.), în timp ce persoanele din mediul rural produc, în medie, circa 95 de kilograme de deşeuri menajere/an.

În ceea ce priveşte separarea deşeurilor generate, cercetarea relevă faptul că în mediul urban populaţia aruncă selectiv, în containerele dedicate de 1,1 metri cubi, o cantitate de 8,4 kilograme (6,3%) din totalul deşeurilor reciclabile generate (134,6 kilograme deşeuri reciclabile generate anual de o persoană). Cele mai multe deşeuri reciclabile identificate de către cetăţeni sunt cele de hârtie, urmate de cele de plastic şi de cele de sticlă.

În prezent, 7,5% din toate deşeurile de ambalaje trimise la gropile de gunoi sunt colectate în containerele de 1,1 metri cubi, respectiv cinci kilograme din totalul de 65 de kilograme de deşeuri de ambalaje generate în fiecare an de o persoană, în mediul urban.

În domeniul reciclării ambalajelor, la nivel naţional, s-au stabilit în România, pentru 2013, următoarele ţinte minime de reciclare: hârtie/carton – 60%, plastic – 22,5%, metale – 50% şi sticlă – 50%.

Din datele oficiale reiese că aproximativ nouă milioane de români au acces la sistemul de colectare separată pus la dispoziţie de Eco-Rom Ambalaje.

În parteneriat cu autorităţile locale şi operatorii de salubritate desemnaţi, organizaţia dezvoltă servicii de colectare separată a deşeurilor de ambalaje în 450 de localităţi, cu aproximativ 165 mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. (Agerpres)