Bolnavii diagnosticaţi cu cancer sunt condamnaţi: opt citostatice dispar de pe piaţa farmaceutică începând cu luna aceasta, şi singura soluţie la îndemâna pacienţilor este cumpărarea produselor din alte state europene, pe banii lor. Potrivit unei notificări emise pe 13 aprilie de Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDM), opt medicamente folosite în tratarea mai multor forme de cancer vor dispărea de pe piaţa farmaceutică românească. Producătorii acestor citostatice au anunţat ANMDM că renunţă la autorizaţia de punere pe piaţă (APP), din motive comerciale. „Nu mai este vorba doar de condamnarea bolnavilor la moarte. Vorbim acum despre condamnarea tuturor cetăţenilor din România“, a subliniat Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România.

Conform ANMDM, producătorii următoarelor opt medicamente au anunţat la mijlocul lunii martie că renunţă la autorizaţia de punere de piaţă din motive comerciale. Informarea producătorilor din Austria, Germania, România, Ungaria vizează produsele Sufentanil Torrex, Irinotecan, Epirubicin, Rhomustin, Ciclofosfamidă, Nogron, Colexet/Capecitabină şi Carboplatin. Potrivit profesorului Lucian Miron, şeful Clinicii I de Oncologie de la Institutul Regional de Oncologie din Iaşi, toate citostaticele vizate de informarea ANMDM sunt absolut necesare în tratarea bolnavilor. Produsele sunt folosite în scheme terapeutice realizate pentru pacienţii cu cancer de colon, cancer pulmonar, cancer mamar, cancere digestive şi tumori cerebrale. „Dispariţia acestor produse farmaceutice loveşte în inima medicaţiei pentru pacienţii cu cancer. Noi le folosim pentru tumori cu localizări diferite: de la nivel mamar, la orice localizare din sfera digestivă. Fără aceste produse, rămânem fără elementele principale unei terapii. Aproape nu se mai poate lucra conform protocoalelor internaţionale din domeniu“, a punctat profesorul Lucian Miron. Medicul oncolog a mai adăugat că cele opt produse precizate se folosesc în cursul internării, în timpul curelor de chimioterapie. Unele dintre ele, indicate pentru calmarea durerilor, se recomandă pacientului şi în timp ce se află la domiciliu. Specialistul a mai subliniat că lipsa acestor citostatice este fatală pentru pacienţi. „Fără aceste produse, nu se pot respecta protocoalele din domeniu, aspect esenţial în tratarea pacienţilor oncologici. Absenţa lor compromite orice efort făcut anterior în tratarea bolnavilor“, a mai arătat şeful Clinicii I de Oncologie de la IRO. Momentan, la IRO, nu sunt probleme cu aprovizionarea cu citostatice. Potrivit managerului institutului, ec. Mirela Grosu, IRO a încheiat de curând un contract pe doi ani pentru aprovizionarea cu medicamente. Pentru Sufentanil, produs pentru care pe piaţă nu există înlocuitor, IRO are stocuri pentru patru luni. „În condiţiile în care produsele nu mai există pe piaţă, managerii nu pot face absolut nimic în asigurarea respectivului medicament. În momentul de faţă, nu avem nicio problemă de aprovizionare pentru produsele menţionate. Dacă nu vom mai găsi pe piaţă un produs, acolo unde se poate vom aduce înlocuitori“, a arătat ec. Mirela Grosu, managerul IRO.

Am vrut să avem cele mai mici preţuri din UE

Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România, a precizat pentru „Ziarul de Iaşi“ că dispariţia acestor medicamente are legătură cu faptul că preţul lor, în România, este cel mai mic din Uniunea Europeană. Asta pentru că guvernul a decis, în 2015, să plafoneze drastic preţul medicamentelor pentru a limita din câştigurile industriei pharma, intenţiile fiind de ordin social, în speranţa că astfel vor avea beneficii financiare pacienţii. Iată însă că totul s-a întors împotriva celor ce trebuiau ajutaţi, industria pharma refuzând să facă „protecţie socială“ pe banii ei. „Nu mai este vorba doar de condamnarea bolnavilor la moarte. Vorbim acum despre condamnarea tuturor cetăţenilor din România. Dispar medicamente care nu au înlocuitor, pentru că România practică această politică a celui mai mic preţ din UE. Dispar şi medicamente pentru care pe piaţă găsim înlocuitori, dar în cazul acesta trebuie să băgăm mâna adânc în portofel, pentru că produsele înlocuitoare sunt mai scumpe. În plus, unele medicamente pleacă la exportul paralel“, a arătat Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România.

De la ce a pornit totul?

Dispariţia medicamentelor din farmacii este o problemă pe care asociaţiile de pacienţi au prezentat-o pe larg înainte şi după publicarea în Monitorul Oficial, în 2015, a Ordinului 75 dat de Ministerul Sănătăţii, care reglementează anual preţul medicamentelor. Reducerea preţurilor medicamentelor de la 1 iulie 2015 a însemnat, aşa cum au preconizat specialiştii, dispariţia mai multor medicamente din farmacii. Ultimele estimări în acest sens aparţin Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, care în februarie 2016 anunţa că de pe piaţa farmaceutică au dispărut peste 2.000 de medicamente, dintre care 700 numai în 2015. Îngrijorător este că la un an distanţă, în februarie 2017, Agenţia Naţională a Medicamentului a precizat printr-un comunicat de presă că marii producători de medicamente au anunţat re¬tragerea a 1.200 de medicamente de pe piaţă, din cele 6.000 existente.