Călugărul care frecventa prostituatele sau Adevărul din spatele ştirii

Ispita aceasta, de a te lăsa condus de ştirile care ajung până la tine, nu este doar asupra celor din lume, ci şi asupra celor ce se ştiu a fi din Biserică şi care cred despre dânşii că pot împlini poruncile lui Dumnezeu acţionând doar după ce "se informează bine". Nu întotdeauna – ba, chiar cel mai adesea -, a te informa "bine" coincide cu a cunoaşte adevărul. Haideţi să luăm un caz real şi să vedem, mai întâi, cum arată ştirea, apoi să cercetăm ce este dincolo de ea. E vorba despre un caz care nu a ajuns încă la urechile jurnaliştilor noştri, încât le-o voi lua înainte şi o voi prezenta eu în maniera în care astfel de subiecte sunt prezentate de presa avidă de senzaţional (apoi îmi dau singur şi dreptul la replică).

Mai întâi ştirea…

Titlul ştirii ar putea fi ceva de genul: "Incredibil: un călugăr merge în fiecare seară la prostituate. Scandalizaţi, oamenii Bisericii cer episcopului să ia măsuri". Urmează ştirea:

«Şoc printre cetăţenii oraşului. De mai multă vreme, un călugăr pe numele Vitalie şi-a făcut un obicei de a merge în fiecare seară la câte o prostituată. Cel ce ar trebui să fie un model de vieţuire creştină, cu banii pe care îi câştigă muncind prin oraş, este văzut intrând la câte una dintre femeile recunoscute pentru uşurinţa cu care se oferă "bărbaţilor generoşi". Din informaţiile culese pe teren de reporterii noştri care au investigat cazul, Vitalie, la cei 60 de ani ai săi, are obiceiul de a intra în fiecare noapte la câte o altă femeie, iar după ce intră pe la toate o ia de la capăt. Nici una dintre femei nu a dorit să declare ceva despre ineditul lor client, cu excepţia uneia, care a declarat că acest călugăr nu s-ar atinge deloc de dânsa, ci doar ar plăti-o ca să se odihnească în acea noapte, în timp ce el se roagă într-un colţ al camerei. Curios este faptul că, la scurt timp după ce a făcut această declaraţie, femeia a început să aibă manifestări ca ale unei posedate, fapt ce i-a făcut pe vecinii săi să declare că "e pedeapsa lui Dumnezeu pentru că a spus minciuni despre acel călugăr, cum că nu s-ar fi atins de ea".

Deşi a refuzat să facă vreo declaraţie despre scandalosul său obicei, unul dintre reporterii care l-au urmărit timp de mai multe zile a surprins, cu camera ascunsă, un dialog între Vitalie şi cei ce îi reproşează comportamentul. "Du-te, ticălosule, că te aşteaptă desfrânatele!", a strigat unul dintre bărbaţi, scuipând asupra lui. Imperturbabil, călugărul nu a reacţionat la aceste provocări, nici nu a negat faptele sale. La un moment dat, la insistenţele celor ce-l ocărau, a răspuns: "Oare nu sunt şi eu om trupesc ca toţi oamenii? A zidit cumva Dumnezeu pe monahi fără trupuri? Cu adevărat, şi călugării sunt oameni". Mai împăciuitor, unul dintre cei de faţă i-a dat lui Vitalie şi o soluţie la problema lui: "Părinte, ia-ţi de soţie pe una dintre aceste desfrânate şi leapădă călugăria, ca să nu se hulească prin tine cei ce poartă haină monahală!". Vizibil iritat, de data aceasta, replica lui Vitalie a venit prompt: "Nu, nu, n-am să vă ascult pe voi! Căci ce fel de bine îmi va fi de voi lua femeie, să trebuiască să măîngrijesc de dânsa, de copii şi de casăşi să-mi petrec zilele în griji şi în osteneli?… Dar pentru ce mă judecaţi voi? Oare veţi răspunde pentru mine înaintea lui Dumnezeu? Mai bine îngrijiţi-vă fiecare de voi, iar pe mine lăsaţi-mă, pentru că doar Dumnezeu este Judecătorul tuturor şi El va răsplăti fiecăruia după faptele lui".

Surse din interiorul Bisericii ne-au confirmat că faptele acestui călugăr iubitor de bordel, nu de mănăstire, au ajuns şi la urechile ierarhului, care însă nu a luat nici o măsură în privinţa sa, deşi consilierii săi l-au avertizat că lumea se sminteşte şi faptele acestui nevrednic purtător de sutană afectează serios credibilitatea Bisericii.»

…apoi Adevărul

Nu-i aşa că o astfel de ştire, despre un călugăr din zilele noastre, v-ar sminti straşnic? Mai ales că există dovezi de necontestat care susţin cele afirmate, inclusiv o filmare prin care respectivul îşi recunoaşte faptele sale şi admite că nu vrea să renunţe la a frecventa femei uşoare. Ei, bine, chiar dacă cele de mai sus chiar aşa s-au întâmplat, nu despre fapte din zilele noastre este vorba, ci despre cele făcute în Alexandria de către un sfânt care a trăit acum aproape 14 secole, pe vremea unui alt mare sfânt, Ioan cel Milostiv, Patriarhul Alexandriei. Acest călugăr este trecut în calendarul creştin ortodox cu numele Cuviosul Vitalie Monahul.

De ce este sfânt? Pentru că, într-adevăr, el nu se atingea deloc de femeile desfrânate, ci le plătea ca în acea noapte să nu păcătuiască. Multe dintre ele, văzându-l cum se roagă şi cum primeşte atâtea ocări şi umilinţe pentru ele, au renunţat la a se mai prostituia, ba chiar unele s-au călugărit, pocăindu-se de faptele lor. Despre ce se întâmpla când intra Cuviosul la ele, aceste femeie aveau interdicţie să vorbească, cea care a spus lumii că Vitalie nu se atinge deloc de ele s-a îndrăcit şi a rămas în această stare până la moartea acestui smerit călugăr. Sfântul Vitalie e modelul omului care îşi asumă toată ocara lumii, ba chiar şi a unora din Biserică, doar pentru a salva suflete ce par a fi pierdute. Doar după moartea sa s-a aflat şi adevărul, până atunci oamenii care l-au cunoscut l-au tratat prin prisma "ştirilor" despre el. Singurul care nu a căzut în capcana de a judeca a fost chiar Patriarhul Alexandriei, Ioan cel Milostiv, cel ce a răspuns pârâşilor lui Vitalie cu aceste cuvinte: "Încetaţi de la osândire şi mai ales pe monahi să nu-i osândiţi. Oare nu ştiţi de un lucru ce s-a făcut altădată la întâiul Sinod din Niceea, cu fericitul împărat Constantin, când oarecare din episcopi şi clerici au scris unul asupra altuia lucrurile cele rele? Iar el, poruncind să aducă o lumânare aprinsă şi, necitind scrisorile acelea, le-a ars, zicând: «Chiar de aş fi văzut cu ochii mei pe vreun episcop, preot sau monah în vreun lucru de păcat, l-aş fi acoperit cu haina mea, ca nimeni altul să nu-l vadă pe el greşind»".

Morala? Cel mai sănătos lucru este să nu judeci pe nimeni, pentru absolut nimic, chiar şi dacă vei vedea ceva strigător la cer, cu proprii ochi. Vom avea mari surprize la Judecata de Apoi, când multe dintre lucrurile pe care noi le "ştim" vor fi spulberate "precum se împrăştie fumul şi precum se topeşte ceara de la faţa focului". De voim, în spatele oricărei "ştiri" putem afla nu un adevăr, ci Însuşi Adevărul. Depinde ce alegem: să fim nişte oameni "informaţi" sau să ne adâncim, cu dragostea lui Dumnezeu, în nesmintitoarea cunoaştere cu inima a celuilalt.