Cătuşe pentru ei, pâine pentru noi

Penalul Liviu Dragnea a dat-o din rărunchi pe treptele DNA: „Românii trebuie să se hotărască dacă în loc de o alimentare cu apă preferă un denunţ, dacă în loc de o şcoală preferă un dosar sau în loc de o pâine mai bună preferă nişte cătuşe”. 

Dacă ar fi doar un simplu condamnat sau urmărit penal, nu ne-am lega la cap să-l pomenim. Însă Dragnea nu este numai liderul celui mai mare partid din România.

Neodihnitul Ion Iliescu îl prezice premier, chiar în varianta unor noi condamnări cu suspendare. Din această postură, cuvintele-i pot fi importante cât un program de guvernare ce păstrează în proiect o ofensivă a majorităţii PSD-UNPR-ALDE împotriva justiţiei.

Dragnea se foloseşte cinic de logoreea de pe marginea ultimelor alegeri locale, care acreditează ideea oboselii poporului faţă de atâta anticorupţie şi, fatalmente, dă semne că se întoarce spăşit la vechi jupâni. Se plânge, în numele tuturor celor în cauză, că zelul DNA nu lasă politicienii să se concentreze pe treburile importante ale naţiunii. Îi hărţuieşte la audieri, îi chinuie la confruntări, îi blochează cu zilele în instanţe, încât nu mai au răgaz şi energie să-şi îndeplinească misiunea pentru care au fost aleşi. DNA le pierde timpul celor mai destoinici bărbaţi ai ţării. Ca să ne păstrăm la exemplele date de Dragnea, ştim cu toţii care e problema: ei au făcut din aducţiunile de apă reţele de sifonat bani publici, din construcţia şcolilor o afacere cu firmele de partid. Au lansat pseudo-proiecte de investiţii ca să capete acces la bugete. În spatele fiecărui grăunte de investiţii stă, de regulă, un munte de hoţie.

Tematica dezbaterii alese de liderul PSD arată că odată revenit la putere, meciul cu DNA va intra în prelungiri. Oricât a tocat în ultimii ani, DNA nu a reuşit să defrişeze mare lucru din pepiniera inepuizabilă de penali înfipţi în structurile statului. Nu a ajuns la rădăcină şi nici nu a schimbat încă ceva din cultura partidelor tradiţionale. PSD nu numai că nu şi-a propus să se schimbe, să se adapteze, dar visează încă la o „revenire”, o întoarcere a vechilor timpuri, mizând pe o revoluţie negativă a penalilor împotriva statului de drept.

Ca să rezumăm, proiectul PSD de societate nu implică dreptatea şi justiţia. Este dincolo de puterea sa de înţelegere. „Ori pâine, ori cătuşe” rezumă întreaga cultură politică pesedistă, cea inventată de Iliescu, perfecţionată de Adrian Năstase şi cultivată de Victor Ponta: „lăsaţi-ne să furăm în schimbul unei pâini”. Se înscrie perfect în seria expresiilor fundate de ideologia socialismului cleptocrat: „Săracul şi cinstitul Iliescu”, „Avem nevoie de linişte” ori „Dreptate până la capăt”. O mărturie cinică a gândirii care pune belşugul şi prosperitatea în antiteză sau în dezacord flagrant cu justiţia şi ideea de dreptate. Paradigme din care România tradiţională, asistată şi confuză, nu a reuşit să iasă şi nici nu vede scăpare.

În realitate, singurul curs posibil pentru a ajunge la o prosperitate reală este purgatoriul dreptăţii şi justiţiei. Anul acesta, într-adevăr, românii vor trebui să se hotărască, dar alegerea înţeleaptă este una cu mult mai simplă: cătuşe pentru ei şi pâine pentru noi!