Caută 
6 MIN
Fostul şef al CNAS Lucian Duţă este acuzat că a luat o mită de8,6 milioane de euro. Cauţiunea fixată este de un milion de euro.
Chiar dacă sistemul nu a mai căzut în ultima vreme, cum se întâmpla anul trecut, proiectul cardului de sănătate încă se mişcă cu dificultate. „Acum avem în continuare probleme la cardurile reînnoite sau cele care ne apar blocate. Noi nu avem posibilitatea de a le debloca, doar la CJAS se poate face această operaţiune. Dacă pentru pacientul din Iaşi să spunem că nu este greu să ajungă la CJAS, pentru pacientul dintr-un sat din judeţ nu este cel mai uşor. În plus, eu am contract pentru 28 de consultaţii pe zi şi dau cam 35. Celelalte şapte cazuri pot să-mi fie validate de sistem, că ele tot neplătite rămân. Cardul de sănătate nu conţine nimic pe ele. La ce este bun, atunci? Este un mijloc de a urmări medicii, dacă vin la program, dacă validează corect serviciile pe care le oferă. Totuşi, nu suntem toţi nişte hoţi“, a punctat dr. Anca Deleanu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familiei din Iaşi.
Cardul permite „suprapuneri“ de servicii medicale
Proiectul cardului de sănătate nu face o distincţie între pacienţii asiguraţi, care au card, şi cei neasiguraţi, care nu au card. „În acest moment, toţi pacienţii sunt puşi la un loc. Cel care este asigurat şi are card beneficiază de aceleaşi servicii pe care le primeşte cel neasigurat, fără card. Tu, în schimb, furnizorul de servicii medicale, ştii de la început că pentru pacientul neasigurat nu primeşti niciun leu pentru ce ai prestat. Pacientul neasigurat, teoretic, beneficiază doar trei zile, când este caz de urgenţă, de îngrijire gratuită. Ce facem dacă starea pacientului nu s-a ameliorat în acest timp? Afară din spital nu-l putem da, că devenim pasibili de alte lucruri“, a explicat dr. Mihnea Hurmuzache, directorul medical al Spitalului de Boli Infecţioase. O a doua problemă pe care atât medicii din spitale, cât şi cei de familie au întâmpinat-o odată cu implementarea proiectului sunt aşa-numitele cazuri de suprapuneri de servicii medicale.
„Avem în spital medici care au primit informări de la CJAS că li se impută nişte sume care au rezultat din faptul că respectivul doctor avea un pacient internat în spital, iar familia acestuia a mers la medicul de familie să-i ia reţeta pentru boala lui cronică. Apare o suprapunere de servicii care, culmea!, se impută medicului specialist, care nu a prescris reţeta respectivă, şi nu medicului de familie. Aici trebuie cumva reglementat: cardul de sănătate nu rămâne la medic pe perioada internării bolnavului şi el nu ştie ce alte servicii se oferă simultan“, a mai arătat dr. Mihnea Hurmuzache. Platforma cardului de sănătate, CEAS, este interconectată la Sistemul Informatic Unic Integrat, SIUI, cel care conectează CNAS la bazele de date ale Serviciului de Evidenţă a Populaţiei, Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi cu Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Astfel, nişte medici de familie din judeţ au primit anul acesta o serie de imputări pentru unele reţete compensate eliberate asiguraţilor. „Pacienţii ne spun nouă că au pensie de 500 de lei, un prag stabilit de CNAS pentru reţete. Noi le eliberăm reţeta şi ulterior ne trezim că CJAS ne impută nişte sume pentru că îi apare în SIUI că asiguratul a avut în luna cutare venit de 700 de lei. Am colegi care au primit chiar anul acesta astfel de imputări şi ne întrebăm care este eroarea noastră. Noi oferim servicii medicale, le introducem în sistem, nu stăm să facem anchetă cine a făcut un bănuţ în plus“, a precizat dr. Anca Deleanu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie din Iaşi.
Cardul «încurajează» munca voluntară
Printre neclarităţile cu care medicii se confruntă prin utilizarea platformelor informatice ale CNAS, specialiştii arată că s-a strecurat şi o „şmecherie“. Astfel, dacă dincolo de limita impusă prin contract cu CJAS un medic eliberează o reţetă sau un concediu medical unui pacient, cu toate că documentele sunt valabile, adică validate, serviciul respectiv rămâne nedecontat. „Dacă un pacient de la Gura Humorului vine în ambulatoriu şi ajunge după ce medicul a îndeplinit cele 4-5 consultaţii/pe oră, nu-i poţi spune că nu are dreptul la îngrijiri medicale. Reţeta eliberată sau concediul medical pe care îl obţine pacientul sunt validate, valabile, dar serviciul neplătit. Pe de altă parte dacă spitalul are conctract cu CJAS pentru 950 de cazuri, când ating această limită eu nu pot pune afiş pe uşă că de mâine nu mai acordăm îngrijiri medicale. Cazurile peste limita de contract sunt muncă voluntară“, a arătat ec. Mirela Grosu, managerul IRO. În cazul pacienţilor asiguraţi, care au eliberat card de sănătate, dar care se prezintă la medic fără document, se ştie de la început că acel serviciu oferit nu va fi decontat. „Nouă ni se întâmplă frecvent astfel de situaţii la centrul antirabic. Oamenii muşcaţi de animale pe stradă nu au cardul de sănătate la ei tot timpul. În schema antirabică ei trebuie introduşi, nu poţi să-i spui că nu-i faci tratamentul în lipsă de card, pentru că nu este în regulă. Atunci, ştim de la început că serviciul este o pierdere, o muncă voluntară“, a mai spus directorul Spitalului de Boli Infecţioase.
Potrivit prof. Ştefan Georgescu, directorul medical al Spitalului „Sfântul Spiridon“, meritul cardului de sănătate este că arată cu precizie de ce servicii medicale a beneficiat pacientul X, identificat cu cardul de sănătate nr. Y, seria Z. „Sistemul informatic funcţionează relativ bine acum. Mici necazuri sunt, de exemplu, atunci când dacă nu introduci într-un anumit interval serviciile oferite unui pacient, ele nu vor fi recunoscute, deci nedecontate. Asta se întâmplă indiferent de motivele pe care le-ai avut de nu ai reuşit să introduci aceste date. Ce se întâmplă atunci în cazul unui medic din ambulator, care este a şteptat de mai mulţi pacienţi şi care nu reuşeşte să introducă datele? Iese în pierdere şi pe lângă el şi spitalul din care face parte“, a explicat prof. Ştefan Georgescu. Cardul de sănătate este un document electronic emis individual pentru persoanele cu vârsta peste 18 ani. Documentul este valabil numai pe teritoriul României şi reprezintă modalitatea prin care un cetăţean este identificat ca asigurat în sistemul naţional al asigurărilor sociale de sănătate. În baza acestuia, cetăţeanul primeşte servicii medicale şi certifică efectuarea lor.
