Comparând cai cu capre

34, 35, 36… Astea-s gradele anunţate de INMH pentru ultimele zile, posibil mai multe în birourile fară aer condiţionat de la ultimul etaj al Corpului B al universităţii.

„… Precipitaţiile anuale în Iaşi variază între 6-9⁰ C. […] cernoziomuri, soluri brune, soluri fertile […] Fauna: porcul mistreţ, lupul, iepurele de munte. […] Oraşul Iaşi este un oraş bine structurat şi dezvoltat. Porumbul, viţa de vie, sfecla de zahăr, grâul sunt cel mai bine cultivate în agricultură." (lucrare de nota 2 la una dintre disciplinele geografice). „Luna e un satelit natural al Pământului. Are formă sferică …" (fiţuică realizată într-o manieră clasică, găsită într-o bancă din Amfiteatrul B8) Deh! Lecturi specifice perioadei restanţelor – perle şi informaţii inutile aşezate pe un suport pe care în mod normal ar trebui să aranjăm ceea ce nu ştim, nu ceea ce e banal.

Aceste mostre de umor involuntar sunt totuşi într-un număr redus şi pot fi amendate foarte uşor, dar ce ne facem cu acele discursuri pline de enormităţi ale reprezentanţilor noştri, politicienii. Astăzi vă propun un text facil cu multe fragmente citate, unele poate chiar amuzante, dacă subtextul lor nu s-ar repercuta într-o manieră malignă asupra vieţii sociale, economice şi politice româneşti. În încercarea de a scrie un articol mai vast despre regionalizare şi metodele de identificare ale structurilor teritoriale la diverse scări spaţiale, am inventariat discursurile politice ale autorităţilor judeţene. Dintre zecile astfel de reacţii pe care le-am identificat, ce datează cu predilecţie din intervalul de regionalizare Dragnea – USL (dar nu numai), am selectat pentru dumneavoastră câteva. Reacţiile se încriu pe o scara imaginară a normalităţii-anormalităţii discursului politic de la un nivel de aproape-normalitate către aberaţia absolută. Am optat pentru o prezentare gradientală a lor.

Iată finalul unui discurs susţinut de Răducu Filipescu (în 2013 Preşedintele CJ Călăraşi): "Este o onoare să fii capitală regională şi de-asta mă voi bate până la moarte pentru Călăraşi. […] Călăraşi este un oraş în curs de dezvoltare, nu cred că o să se supere nimeni dacă o să fie capitala regională. Nu trebuie să fie un oraş de primă mână, ce, Washington-ul cum e capitala Statelor Unite?" Lasând la o parte dramatismul exprimării, trebuie să facem o corecţie: Washington-ul e oraşul central al unui areal metropolitan de 9 milioane de locuitori (locul al patrulea în SUA) şi parte a Megalopolisului – structura urbane cea mai populată a emisferei vestice şi cea mai importantă din punctul de vedere economic şi decizional a planetei.

"Comparăm cai cu capre şi nu este corect să comparăm aşa …", a fost reacţia lui Nicuşor Constantinescu (Constanţa) atunci când în discursul său a susţinut că reşedinţele de judeţ puternice din punctul de vedere demografic şi economic ar trebui să devină reşedinţele regionale. "Capitala regională la Brăila este o aberaţie!", a contiuat apoi politicianul constănţean.

"La Alba s-a înfiinţat Unirea, de aici se trage România. Avem oameni cu entitate (?) istorică, folclorică, de neam. Avem universităţi, spitale, dar o capitală regională nu înseamnă să fii capitala spitalelor. Punctele forte ale oraşului Alba Iulia sunt instituţiile regionale care sunt aici, faptul că aici a avut loc Unirea şi suntem cunoscuţi şi la Bruxelles pentru zonele cu aspect de vis", a afirmat primarul municipiului Alba Iulia Mircea Hava în 2013.

Iar acum urmează cireşele de pe tort. E interesantă concentrarea lor în acelaşi areal – Suceava.

În dorinţa autorităţilor sucevene de a-şi croi o regiune a cărei reşedinţă să fie Suceava, s-a ajuns la formulări inepte: "visul oricărui botoşănean este să devină sucevean" sau „acum şi Botoşani va face parte din Bucovina" (afirmaţii ale unor consilieri ai CJ Suceava, 2013), iar Gh. Flutur face o remarcă mai mult decât discutabilă: "Noi am dat capitala la Iaşi, iar ei ce au făcut? Au dat-o la Bucureşti".

Cel puţin la fel de spectaculoasă e şi recidiva de la finalul anului 2015 a Preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, ce afirmă, într-un context uşor diferit, că nu mai acceptă ca cineva „să se mai ia de Suceava şi de Ştefan cel Mare […] Poate ar trebui să spunem foarte clar tuturor că Suceava e cine e. Să nu uite cineva că Suceava e cine e. Şi toate până la Ştefan cel Mare. Până acolo: deci nu ne legăm de Ştefan cel Mare. Chiar nu e în regulă lucrul acesta. Nu ne-a durut capul despre Iaşi. Nu ne-a interesat că ne-au mutat capitala cu Lăcustă Vodă şi cu Lăpuşneanu. Am reţinut, am înţeles, dar au trecut sute de ani, şi de atunci până acum chiar sub talpa cuiva nu mai stăm. Eu personal nu mai stau".

Mai grav e faptul că aceste discursuri se consumă la nivel infraregional. Să fie rezultante ale deteritorializării regionale avansate? Foarte posibil, având în vedere că agresivitatea lor atinge niveluri de nebănuit în zona Moldovei – una dintre cele mai deteritorializate provincii româneşti. Sau poate faptul că geometriile propuse, ce ignoră identităţile teritoriale, să fie de vină? Aici aş avea semne mari de întrebare, pentru că identitatea bucovinenilor, una dintre cele mai exhibate în discursul politic, ar trebui să se manifeste la nivel subjudeţean şi nu la cel regional. Sau poate interesele "baronilor locali" să fie cele ce potenţează în spaţiul public astfel de aberaţii? Problema majoră nu e faptul că politicienii spun lucruri trăsnite, ci că găsesc adepţi în rândul populaţiei ce aderă cu mare uşurinţă la astfel de false manifestări ale patriotismului local.

Apropo, Lăcustă Vodă a domnit la Suceava!

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi