Creştinii ortodocşi celebrează săptămâna aceasta doi români

Calendarul ortodox marchează pentru începutul săptămânii trei zile de sărbătoare, două dintre ele însemnând în paginile acestuia prăznuirea sfinţilor de origine română. Astfel, credincioşii ortodocşi îl celebrează luni pe Sfântul Cuvios Ioan de la Neamţ – Hozevitul, marţi sărbătoresc Schimbarea la faţă, sărbătoare cu cruce roşie, în timp ce miercuri este prăznuită Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla, prima româncă trecută în rândul sfinţilor. Moaştele niciunuia dintre cei doi sfinţi români nu se regăsesc însă în lăcaşe de cult din România.
Sfântul Cuvios Ioan de la Neamţ – Hozevitul sau Sfântul Ion Iacob Hozevitul a fost bibliotecarul Mănăstirii Neamţ, tuns în monahism de către stareţului lăcaşului de cult, Valerie Moglan, în 1936. Acesta a luat drumul Ţării Sfinte în toamna aceluiaşi an, ca în 1947 să devină preot la Biserica Sfântului Mormânt şi egumen la Schitul Românesc cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul“ din Valea Iordanului. În 1980, la 20 de ani după ce acesta s-a stins, la vârsta de 47 de ani, în recluziune, într-o peşteră de lângă Mănăstirea Sfântul Gheorghe Hozevitul, i-au fost descoperite moaştele neatinse. Acestea sunt păstrate pînă în ziua de astăzi la aceeaşi mănăstire, aflată la 20 de kilometri de Ierusalim.

Sfânta Teodora, de la Sihla la Kiev

În cazul Sfintei Cuvioase Teodora, moaştele acesteia au fost găsite în 1830, în peştera din Munţii Sihlei, unde şi-a petrecut o mare parte din viaţă şi în apropierea căreia este construită şi Mănăstirea Sihla. Acestea însă au ajuns, în timpul dominaţiei ruseşti din 1856, din racla în care au fost aşezate de către domnitorul Mihail Sturdza, la Lavra Pecerska din Kiev, cunoscută şi sub numele de Mănăstirea Peşterilor, care deţine moaştele a peste 150 de sfinţi. Acolo, Sfânta Cuvioasa Teodora de la Sihla se află într-o raclă cu numele Sfânta Cuvioasa Teodora din Carpaţi.

Marţi, 6 august, cînd se sărbătoreşte Schimbarea la faţă, este dezlegare la peşte în postul Adormirii Maicii Domnului, care a început săptămîna trecută şi durează pînă pe 15 august. Sărbătoarea aminteşte ziua în care Mântuitorul i-a luat pe Muntele Tabor din Galileea pe apostolii Petru, Iacov şi Ioan, pentru a le întări convingere, prin schimbarea Sa la faţă, că este cu adevărat Fiul lui Dumnezeu. Cu ocazia acestei sărbători, în unele bisericii se aduc struguri aflaţi încă în pârg, se sfinţesc şi se împart la cei prezenţi, iar în unele lăcaşe de cult se face o pomenire a morţilor, în special a eroilor căzuţi pentru apărarea ţării.