De ce cheltuieşte statul inutil pe şcolarizarea lor, când ar putea fi orientaţi spre o şcoală de meserii?

luni, 27 octombrie 2014, 02:52
5 MIN
 De ce cheltuieşte statul inutil pe şcolarizarea lor, când ar putea fi orientaţi spre o şcoală de meserii?

Pentru majoritatea absolvenţilor de licee tehnologice, cei patru ani de studiu din liceu sunt drumul sigur spre o meserie, iar cei mai mulţi nici nu-şi mai bat capul cu învăţatul pentru examenul de bacalaureat. Mai exact, nici nu au de gând să se înscrie pentru a obţine această diplomă, considerată de ei inutilă. Anul acesta, dintre cei peste 6.500 de absolvenţi de liceu de la noi din judeţ, doar 5.468 de tineri s-au înscris în vară ca să şi dea bac-ul. Restul de aproape 1.000 au sărit acest examen. Cei mai mulţi dintre ei, ca să intre direct „în pâine“, să câştige un salariu folosind din anii de liceu doar calificarea obţinută. De ce mai cheltuieşte aşadar cu ei inutil statul, şi în plus pierd şi ei ani buni din viaţa lor, când ar putea să facă direct o şcoală profesională sau de meserii? Iată o întrebare la care nici cei mai mulţi dintre specialişti nu au un răspuns!

Un număr de 5.112 absolvenţi de liceu din Iaşi s-au înscris în sesiunea din vară a bacalaureatului, iar în toamnă, 1.725 de absolvenţi. Dintre aceştia fac parte atât cei 356 de corigenţi care nu s-au putut înscrie în prima sesiune, cât şi cei care au căzut în vară. Rămân astfel în jur de 1.000 de tineri ieşiţi de pe băncile şcolii care cred că nu au nevoie de diploma de bacalaureat. Astfel, statul român cheltuieşte inutil fonduri la Iaşi cu aceşti elevi care fac liceul doar ca pretext, căci nu-i interesează bac-ul, ci doar ce învaţă în liceu. Aceştia nu au niciun interes să dea bac-ul deoarece intră direct în câmpul muncii în domeniul în care s-au pregătit.

„Ca mecanic auto, nu le trebuie diploma de bac ca să se poată angaja“

„Constatăm şi anul acesta la fel ca anul trecut că o parte nu s-a mai înscris nici la sesiunea din vară, nici la cea din toamnă a bacalaureatului pentru că, probabil, au gândit un alt traseu. Există varianta unei şcoli postliceale, unde nu-ţi trebuie diplomă de „bac“ ca să te înscrii, dar şi posibilitatea de a lucra atât în ţară, cât şi în străinătate. Sunt recunoscute în UE diplomele nivel III care atestă calificarea lor şi pe care le primesc, dar şi certificatul de 12 clase. O parte revin după 2-3 ani, se pregătesc pentru facultate, există o maturizare, îşi doresc un nivel superior. Însă majoritatea rămân în domeniu economic“, a declarat Camelia Gavrilă, inspector general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi. La Holboca, de exemplu, în anul 2012, dintre cei 28 de elevi de clasa a XII-a, doar unul s-a prezentat la examen, dar nu a obţinut medie de trecere.

Anul trecut, promovabilitatea a fost 0, iar la examenul de anul acesta, doar doi elevi au luat bac-ul. Dintre cei 11 elevi absolvenţi ai Liceului Tehnologic, ce are profil de mecanică auto, dintre care 7 la zi şi 4 la seral, doar 6 s-au înscris în prima sesiune. Unul a luat. În sesiunea din toamnă s-au mai înscris doar patru dintre cei picaţi, unul a renunţat să se mai înscrie şi în august, iar dintre cei care au dat examenul a mai trecut încă unul. Rămân cinci absolvenţi care nu s-au înscris deloc la bacalaureat. „Avem agenţi economici în zonă care ar putea să îi angajeze, sunt destule service-uri auto, dar majoritatea se duc spre oraşe. Ca mecanic auto, tinerilor nu le trebuie diploma de bac ca să se poată angaja“, ne-au comunicat cei de la secretariatul şcolii. O soluţie la această problemă a fost găsită. Elevii pot fi mai bine pregătiţi în şcoală prin ore suplimentare, iar cei care devin mai buni prind curaj să se înscrie la examenul de bacalaureat, şi chiar să-l ia.

Andronescu a transformat şcolile profesionale în licee

Reprezentanţii ISJ consideră însă că meseria este în continuare brăţară de aur şi că, în loc să faci un liceu pe care îl termini cu medii de 3 şi 4, mai bine urmezi o şcoală profesională unde înveţi o meserie cu care, dacă o faci bine, poţi câştiga mai mulţi bani ca un profesor ori un alt angajat cu medii superioare. „Noi felicităm şcolile care au avut promovabilitatea 100% la examen, dar sunt licee tehnologice cu un singur elev înscris, care a luat. Şi acolo se numeşte promovabilitatea de 100% şi ce facem? Nu ar fi rău să se înceapă meditaţiile în şcoală din clasa a XI-a, să se testeze elevii la disciplinele principale. Aceste meditaţii nu se plătesc, se fac cu clasa ori doar cu cei care doresc să facă. Meseriile se caută, avem de exemplu în învăţământul profesional de trei ani şi 3-4 elevi pe loc la unele calificări pentru că le-au dorit şi consideră că au un loc de muncă pe viitor“, a declarat Claudia Tănasă, inspector general adjunct în cadrul ISJ, fost inspector de discipline tehnice.

În aceste condiţii, pentru elevii care nu-şi doresc studii superioare, ci doar un loc de muncă unde să fie plătit imediat după terminarea şcolii, s-au reînfiinţat şcolile profesionale de la ţară, pe care fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, le-a desfiinţat şi le-a transformat în licee. Anul acesta, la cele 41 de şcoli profesionale sunt 2.072 de locuri în cele 77 de clase. Există 17 astfel de şcoli în mediul rural şi 24 în mediul urban care pun la dipoziţie 21 de calificări profesionale în 12 domenii: mecanică, electric, electronică-automatizări, comerţ, electromecanică, agricultură, turism şi alimentaţie, industrie alimentară, construcţii, estetică, fabricarea produselor din lemn şi chimie industrială.

Cele mai căutate calificări

Cele mai căutate calificări sunt cele de mecanic auto, bucătar şi frizer. Un caz concret este al unei eleve care a terminat anul acesta un liceu tehnologic din Iaşi şi care nu s-a înscris la „bac“ pentru că oricum nu avea posibilitatea să urmeze o facultate. A făcut liceu doar ca să prindă o meserie şi să se poată angaja, să-şi ajute familia. „Noi suntem opt fraţi acasă, suntem 10 persoane la masă, şi nu ne-am fi permis ca eu să fac o facultate. Sunt a doua ca vârstă, restul sunt toţi mai mici, la şcoală, iar costurile sunt multe. Sincer, abia am aşteptat să termin şcoala şi să încep să lucrez, să fiu la banii mei. Am terminat specializarea „tehnician designer mobilă şi amenajări interioare“ la Grupul Şcolar „Constantin Brâncuşi“ din Iaşi şi nu m-am înscris la „bac“ deoarece îmi era inutil dacă luam. Acum îi ajut pe părinţii mei la treabă, care lucrează în domeniul mobilei. Îi ajut şi la confecţionare, dar şi la vânzarea lucrurilor“, a mărturisit Ecaterina Dragomanu, proaspăt absolventă de liceu. Şi ca ea sunt sute sau chiar mii de absolvenţila Iaşi, şi zeci de mii în toată ţara. Cheltuielile pe care le face astfel statul cu anii în plus de studii gratuite, neutile nici pentru ei nici pentru societate, sunt astfel suportate degeaba de noi toţi.

 

Comentarii