Defavorizate

marți, 12 iulie 2016, 01:50
1 MIN
 Defavorizate

Dacă te-ai lua după afronturi de-ale unor dâmboviţeni, greu de găsit o zonă a înapoierii inferioară Moldovei. Un alean, mai vechi, ce ne-a fost activat de caracterizarea unei consolidate, ca prestigiu, jurnaliste, de loc (se pare) din Bucureşti, în ceea ce o priveşte pe o anumită… vedetă (aşa se numesc, între ele, persoane mai mult, dar uneori chiar mai puţin, frecvente pe… sticlă). 

Deci, adusă cu imaginea, din depărtări, spre diagnostic într-o problemă de civilitate, Dna Corina B. este întrebată ce părere are despre felul cum s-a comportat (şi ca reacţii verbale, vehemente) o altă doamnă, zisă „vedetă" (cantonată într-un Bucureşti în care câinii vecinilor i-ar primejdui plimbările cu bicicleta). Nicio ezitare: Aşi, de unde vedetă? Andreea M. este o fată venită din Moldova, ce a rămas la nivelul de la care a plecat! (Romtv, 5.06, ora 8,20).

Amprenta periferiei? Această evaluare dispreţuitoare ne provoacă măcar două întrebări. Care ar fi, oare, nivelul scăzut, se pare iremediabil, al Moldovei, faţă de cel, aprioric superior în toate privinţele probabil, al capitalei, unde s-ar putea crede că nu s-a răsturnat, niciodată, vreo căruţă cu îndoielnici? Şi, dacă nu ar fi fost marcată (geopolitic?), sub influenţa cui ar fi putut să se cioplească vreo moldoveancă? Greu de spus ce cred orăşenii moldoveni (de periferie) despre bucureşteni (poate tot periferici). Dar, conform memoriei limbii, cel puţin ţăranii sunt suspicioşi în ceea ce îi priveşte pe orăşenii pe care îi cunosc ei, numiţi mahalagii, asta însemnând „persoane cu apucături vulgare, grosolane, care se ceartă şi bârfesc".

Mai vechi. Aşa stând lucrurile, în cazul maestrei de comportament verbal invocate, progresul este, oricum, notabil. Poate şi-au spus cuvântul şi cei vreo zece ani ce au trecut de la admonestări („rafinate") ale respectivei la adresa unui politician (Ludovic O.), căruia îi scăpase exprimarea că, pentru a ajunge în funcţii publice importante, liberalele dintr-un oarecare judeţ nu trebuie să treacă „prin patul niciunui şef". Intolerabil eufemismul, stângaci, fără îndoială, dar eufemism, al respectivului: Dna Corina B, atunci director editorial la „Adevărul", a explodat, în direct (la „10 fix") şi în scris: „limbaj jegos", „limbaj de mahala", „stil mârlănesc", „prestaţie jegoasă", aşadar o adevărată lecţie de eleganţă lingvistică (cf. „Jurnalul naţional", 8 aprilie 2006).  

Accident? Nu suntem singurii care să fi observat o asemenea apetenţă. În timp, în mesaje din spaţii de socializare, nonconformismul în discuţie a fost semnalat, dar fără menajamente, şi de alţii; în formulări regretabile: doamna în discuţie ar „face spume la gură în toate emisiunile «moderate», cu graţia unei mahalagioaice care numai nu-şi ridică poalele-n cap"; „o jurnalistă de doi bani şi o moderatoare grobiană" (şi chiar „dacă nu cumva te-ai născut în centru’ capitalei?" etc.; scuzaţi, mahalagism există şi în spaţiul virtual!). Şi, în sfârşit, cum am putea accepta ca, trecând peste posibilităţi reale şi chiar peste valori recunoscute de specialişti şi de publicul obiectiv, Dnei C. B. nu i s-ar da nicio şansă în America, pe motivul că este, mă rog, o fată venită din România, care, în mod fatal, nu ar putea depăşi nivelul de la care a plecat? Nu, nu ar fi corect; orice poziţionare raţională ne poate înclina s-o încurajăm, supunând-o autorităţii unor vorbe ale lui Miron Costin, precum că nasc şi la… Bucureşti oameni!

Şarm lingvistic moldovenesc (fără e-uri şi ă-uri, dar cu altele): „Şoferi mai chişcâ oliacâ frâna, da’ digiaba, câ la vali maşânili prind vitezâ" (martor la un accident auto, produs într-o curbă). Ca să nu mai vorbim de mâţa cea blândă sau de cea trasă de coadă, din frazeologie.

Valahice: „Şi a zis alea, p-ormă… şi mergea înaintea nunţi…" (Texte dialectale Muntenia, III, p. 519; Ghimpaţi, Ilfov); „vinea la clacă fetile, torcea pă paturi,… vorghea d-ale lor"; idem, p. 887; Făcăieni, Ialomiţa).

Naţionale (fără impact emoţional): „Iubeşte-ţi maşina de spălat!"; „Iubeşte-ţi faţa!"; „Iubeşte-ţi părul"; BVP, aspiratorul recomandat, este mic, dar puternic, nu cum sunt cele vechi, grele, incomode, şi care, după o jumătate de oră, „vă oferă o senzaţie de oboseală"; „Vremea va fi, aşa cum îmi place mie să spun, respirabilă"; „Valorile termice vor fi, aşa cum am mai spus, respirabile", a dres-o Ana Maria G., prezentatoare meteo la A1 (9.07), după ce, anterior, adjectivul îi „scăpase", probabil, ca bâlbă. Iată însă una sigură: la Academia de Poliţie, dimineaţa începe cu „înviorarea" şi cu o „credinţă… şedinţă de tragere în poligon" (A3, 9.07).

Epifanie, aiurea în discursul unui ministru, a devenit, zilele trecute, calul de bătaie al comentatorilor politici, în legătură cu posibile remanieri ale guvernului.

De mirare! „Vedetele sunt maestre în arta scandalurilor, aşa că certuri au existat la ordinea zilei pe scena showbizului. Divorţuri, certuri conjugale sau scandalurile între prieteni au făcut şi anul acesta deliciul publicului de cancan" (/ele.ro/).

* Un sfat? „Nu mai fi prost şi bucură-te de specificul local!", clamează unii (/mantzy.ro/). Măcar când e cazul! 

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" Iaşi

Comentarii