Dintr-o zi

* „Bunele" şi „altele" în floare! Un tânăr s-a dus la mare (pentru distracţie, fireşte: „seri de neuitat, seară de seară!"). S-a întâmplat, însă, nenorocirea. Se scălda, dar, ieşind în larg, s-a înecat şi „au trecut minute bune până când trupul tânărului a fost adus la mal" (Protv). Traducerea declaraţiei unei persoane aflate în vecinătatea locului de pe aeroportul din Istanbul unde s-au produs atentatele: „S-au auzit ţipete şi alte împuşcături" (A3; vezi şi mai jos). Cf. „B. venise împreună cu un alt coleg pentru a superviza lucrările" (/reporterntv/). Încercaţi fără alt şi alte!

* Ipostaze ale reflexivului: „Atentatorii au tras câteva salve, apoi s-au detonat!".

* Selecţie instinctivă. Domnul R. B., după eşecul de la Paris, găseşte scuze naţionalei de fotbal: „Aceşti jucători au circumstanţe!". Clasificarea respectivelor este în „agravante" şi „atenuante". Dar, fireşte, primele fac preocuparea procurorilor, iar celelalte, de obicei, sunt căutate de compătimitorii – aparţinători! Chiar Dex-ul, explicând termenul drept „împrejurări privitoare la infracţiunea comisă sau la persoana infractorului, în măsură să determine mărirea sau micşorarea pedepsei", pentru a ilustra uzul, se mulţumeşte să ofere doar sintagma „circumstanţe atenuante", ţinând cu noi! Oricum, ceva mai înainte, şi căpitanul echipei Albaniei revenise pe teren, după „roşul" obţinut în meciul cu Franţa.

* Stil. Cel puţin unele dintre exprimările xenofobe de la Londra la adresa românilor (cum ar fi „Cară-te înapoi în România") par destul de temperate verbal faţă de resursele unor… sugestii, la care ne putem raporta, tot de-ale vesticilor. Mi-am amintit de inscripţia dintr-o staţie de metrou din München (postată cu păcură): „Ausländere Schweine, raus aus Deutschland" (aşadar, „porci străini, afară din Germania"). E drept, era înaintea frăţiei instaurate de UE şi nici nu ne privea doar pe noi.

* Proporţii şi detalii. „Azi temperaturile vor creşte puţin, iar mâine vor creşte şi mai mult" (Tvr1); „Medicii legişti au făcut autopsia cadavrului" (Protv; vezi şi „Echipa de medici legişti de la IML… care, timp de patru ore, a autopsiat cadavrul lui P. E."; /libertatea.ro/, 9 mai 2016). Deşi ar cam trebui să se ştie că autopsie înseamnă „disecţie a unui cadavru şi examinare anatomică a organelor lui interne pentru a stabili cauza morţii", sinonimul fiind necropsie. De la Tvr1 aflăm că vor mai fi „averse torenţiale în toată ţara" (se pare că, totuşi, s-a evitat „de ploaie").

* Mărunţişuri. Au fost reluate ştiri despre unii ce „au braconat o capră neagră" (Tvr1); verbul (a) bracona se foloseşte la modul absolut: „a vâna sau a pescui ilegal", semantică ce însoţeşte şi folosirea substantivelor braconaj şi braconier. Când, în enunţ, există un complement direct, verbul ce numeşte acţiunea poate fi ori (a) vâna, ori (a) împuşca. Nostim ar fi să aflăm că unii „au braconat sturioni". Şi oare cine se mai gândeşte de unde s-a ajuns la termenul salvamar, acum, când s-ar impune, prin lege, prezenţa persoanei astfel numite la orice piscină! Însă un pompier mărturisea că a salvat „un bebelaş", descris, apoi, fireşte, drept un… copilaş, probă de fericită aliniere la sistemul morfologic. Rămânem în aşteptarea singularului de la bebei (vezi, de exemplu, „bebei haioşi"; /youtube.com/), respectiv „bebei frumoşi" şi chiar „~ mici" (pe internet). Atenţie: familia bebeluş ia proporţii!

* Persistente, deci cu suspecte şanse de implementare, sunt formulele din spoturile publicitare cotidiene, cu efecte după… facultăţi! O firmă îi răsplăteşte, pe „cavaleri" şi pe „domniţe", „cu greutatea lor în bere"! Infograma reclamei pentru un produs împotriva bătăturilor şi a crăpăturilor din talpă, „Labobell", cuprinde imaginea, convingătoare, a labei unui picior (fireşte)! Cu trimitere la o parte a corpului omenesc antrenată şi în reclama la o intervenţie ce ar „pune România pe picioare!". „Consumaţi" doar salamul preparat şi vândut de firma X! Avantaj: este cu „multă carne". Dacă îţi închipuiai că acesta ar fi ingredientul de bază din compoziţia oricărui salam, mai interesează-te şi poţi afla că respectivii ştiu ei ce spun: zice-se că, în loc de carne, mâncăm pastă de oase, şorici şi soia, pe lângă multe alte E-uri" (cf. /digi24.ro/). Prea complicată şi căutată cu lumânarea, pentru a o detalia, ne apare descrierea raporturilor dintre mătreaţă şi măreţie (se ajunge, totuşi, la promovarea unui şampon, nu ca în diverse cazuri când, de exemplu, pornind de la flori şi zefir, aflăm avantajele folosirii unei coase electrice!). Primul termen a prins deja un loc în registrul solemn, de când cu declanşarea „mişcării «România fără mătreaţă»"! Oricum, pare să apună momentul sublim Ronaldo şi pe terenul „descuamării scalpului".

* Punct şi de la alt capăt? Aşi, de unde, n-au intrat zilele-n sac! Nici pentru devieri, dar nici pentru speranţe! 

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" Iaşi