DNA a intrat în cartierul plin cu probleme al lui Fenechiu. Ridică însă din umeri

Unul dintre cele mai controversate proiecte imobiliare din Iaşul ultimului deceniu a ajuns pe masa procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Anchetatori ieşeni au verificat modul în care firma ce a fost deţinută de Relu Fenechiu, înainte ca acesta să fie condamnat, a obţinut autorizaţiile de construcţie pentru ridicarea cartierului din zona Bucium, descoperind posibile ilegalităţi grave ce le sunt imputate reprezentanţilor Primăriei Iaşi. Anchetatorii spun că Fenechiu ar fi primit suspect autorizaţii de construire pentru mai multe vile, întrucât nu a respectat recomandările privind consolidarea unui versant. În ciuda recunoaşterii neregulilor, scrise negru pe alb într-un document oficial, DNA ridică din umeri. I-a scăpat de acuzaţii atât pe Fenechiu, cât şi pe Gheorghe Nichita, ce era primar în momentul acordării autorizaţiilor, spunând că faptele sunt prescrise.  

Reclamaţie înaintată de cinci familii 

Anul trecut, când Fenechiu era în puşcărie şi Nichita prins într-un dosar penal, cinci familii ce locuiesc în cartierul „I.C. Brătianu” au formulat o plângere la DNA în care au fost reclamaţi, pentru o serie de infracţiuni, Relu Fenechiu, Lucian Fenechiu, Bogdan Damian, Constantin Cupeţ (avocat), Ionel Cobzaru (fost angajat al Fene Grup), Diana Platon (judecător), Camelia şi Daniela Cremeninţchi (notari publici), Gheorghe Nichita, Tudor Vericeanu (fost arhitect-şef al Primăriei Iaşi), Victor Mihalache (inginer), Ion Toma (director Apavital), precum şi două dintre firmele deţinute direct sau indirect de Relu Fenechiu.

Printre neregulile invocate de familiile Şuhan, Codreanu, Sălăgeanu, Cernescu şi Drobotă se numără şi modalitatea prin care Fene Grup SA (în prezent Engeko SA) ar fi primit autorizaţiile de construcţie de la Primăria Iaşi, pentru vilele pe care le-au achiziţionat în cartierul lui Fenechiu. Cele cinci familii susţin că au plătit în avans pentru ridicarea caselor, însă că lucrările ar fi fost realizate fără respectarea documentaţiei tehnice, din această cauză locuinţele lor degradându-se. „Deşi am plătit pentru tot, respectiv pentru teren, pentru edificarea caselor pe stadii fizice de execuţie, pentru avize şi autorizaţii, pentru racordarea la utilităţile publice, pentru împrejmuire imobil, nu ne putem exercita prerogativele dreptului de proprietate şi nu ne putem bucura de confortul locuinţelor, care sunt afectate de infiltraţii, întrucât nu s-au respectat piesele esenţiale din dosarele de autorizare, respectiv certificatele de urbanism, autorizaţiile de construire şi studiul geotehnic şi de stabilitate, care impuneau consolidarea versantului pe care au fost edificate locuinţele, precum şi coborârea nivelului apelor freatice”, au precizat cele cinci familii.  

Concluzia DNA  

Cel mai mare necaz al locatarilor lui Fenechiu a fost neîndeplinirea de către Fene Grup a consolidării versantului pe care au fost ridicate vilele, fapt ce a dus la apariţia de infiltraţii şi la deteriorarea caselor pe care se plătiseră peste 100.000 de euro. Un studiu geotehnic realizat înainte de obţinerea efectivă a autorizaţiei de construire de la Primărie obliga Fene Grup să „pună în funcţiune un sistem de coborâre a nivelului apei subterane la adâncimi de circa 7 metri de la nivelul terenului”, se arată într-un document oficial al DNA, obţinut de „Ziarul de Iaşi”.

Reclamanţii s-au plâns că acest lucru nu s-a întâmplat, deşi era obligatoriu pentru ca autorităţile să emită autorizaţii de construire. Procurorii le-au dat dreptate. Într-o ordonanţă încheiată în luna mai a acestui an, procurorul Cristina Chiriac de la DNA Iaşi notează: „Este evident că prin emiterea celor patru autorizaţii de construire reprezentanţii Primăriei Municipiului Iaşi şi-au încălcat atribuţiile de serviciu, iar SC Fene Grup SA a obţinut un folos patrimonial corelativ”. Concluzia întăreşte practic suspiciunile reclamanţilor că autorizaţiile au fost emise, foarte probabil, pe ochi frumoşi.

Cei arătaţi cu degetul de familiile reclamante au fost fostul primar Gheorghe Nichita şi fostul arhitect şef Tudor Vericeanu. DNA a constatat că, de fapt, nu Vericeanu era arhitect-şef în momentul acordării autorizaţiilor, ci Iulian Vagner, fapta posibilă a fi fost comisă fiind de abuz în serviciu. Nimeni nu a fost pus însă sub învinuire întrucât procurorii au considerat că faptele, comise la mijlocul anilor 2000, sunt prescrise. Nici Vagner şi nici Nichita nu au putut fi contactaţi, ieri, pentru a comenta acest aspecte. De menţionat că proiectarea vilelor din cartierul lui Fenechiu a fost realizată de altă firmă de-a sa, Fene Consulting SRL.  

Dosarul se mută. O altă prescripţie  

În aceeaşi plângere înaintată la DNA, familiile se plâng că, în certificatul de urbanism eliberat de Primăria Iaşi se menţiona că imobilele vor fi racordate la utilităţi publice, iar traseele de alimentare cu energie electrică, gaze naturale, apă şi canalizare vor fi amplasate pe domeniul public. Acest lucru nu s-a fi întâmplat în realitate, în cartierul I.C. Brătianu fiind înfiinţată o asociaţie de proprietari ce a încasat banii pe utilităţi de la locatari. Înfiinţarea acestei asociaţii s-ar fi realizat cu sprijinul unor avocaţi, notari şi judecători, aflaţi şi ei pe lista celor reclamaţi. „Nimic din toate aceste ilegalităţi nu s-ar fi putut înfăptui dacă consilierul local, apoi deputatul şi ministrul Fenechiu nu ar fi fost sprijinit, în concret, de instituţiile publice locale”, se mai arată în plângere.

După ce a clasat pe motiv de prescriere faptele de abuz în serviciu, DNA Iaşi a decis că nu e de competenţa sa să îi cerceteze pe judecătoarea Diana Platon sau pe notăriţele Camelia Norocea şi Daniela Cremeninţchi, în legătură cu înfiinţarea respectivei asociaţii de proprietari. Dosarul a fost declinat astfel la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi care îl soluţionează – contrar practicii obişnuite a parchetelor ieşene, unde unele dosare se soluţionează în câţiva ani – în 22 de zile, fără o cercetare din care să reiasă vinovăţia sau nevinovăţia celor incriminaţi.

În cazul judecătoarei şi notăriţei, procurorul Adina Bocai dispune clasare întrucât „a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru toate infracţiunile”. O a treia bucată din dosar a ajuns la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi, care trebuie să investigheze fapte de înşelăciune, obţinere ilegală de fonduri, constituirea unui grup infracţional organizat şi proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei construcţii ori executarea de modificări ale acesteia fără respectarea reglementărilor tehnice privind stabilitatea şi rezistenţa, dacă în acest fel este pusă în pericol viaţa sau integritatea uneia sau mai multor persoane.

Fostul ministru Relu Fenechiu se află în prezent în arest preventiv, el fiind acuzat că ar fi primit o mită de peste 600.000 de euro pentru a interveni pe lângă autorităţi în vederea acordării unor contracte fimei Siveco. Fenechiu a fost condamnat, la începutul anului 2014, la cinci ani de închisoare în dosarul „Transformatorul”.