„EcoC 2021”

Graţie unei ministre maghiare, a cărei prezenţă la cârma Ministerului Culturii din România a fost fulgurantă, dar eficientă, a fost lansat, la finele anului trecut, şi mult aşteptatul Apel la candidatură pentru oraşele din România care vor să candideze la statutul de "Capitală Europeană a Culturii" (CEAC ca prescurtare de lucru la noi pentru mult mai cunoscuta siglă internaţională "ECoC" – European Capital of Culture). Bineînţeles că cei care au avut creier au citit încă din urmă cu doi ani documentele Comisiei Europene în această chestiune şi, având în vedere că în structurile sale fundamentale precizările comisiei nu s-au schimbat, s-au putut pregăti din vreme.

Pentru ceilalţi, Ministerul Culturii a creat acum un instrument util, accesibil oricărui oraş şi oricărui cetăţean, unde sunt postate informaţiile esenţiale asupra condiţiilor de construcţie a dosarelor de candidatură, a termenelor de depunere precum şi a criteriilor în baza cărora experţii internaţionali, asistaţi de doi experţi români numiţi de minister vor face evaluarea iniţială în acest an, urmând ca oraşele finaliste să fie evaluate în august 2016 pentru ca, până la finalul anului, să se desemneze oraşul câştigător. Astfel încât, primul pas spre înţelegerea obiectivelor urmărite şi, evident, pentru a putea propune o candidatură de succes este obligatoriu, măcar, consultarea informaţiilor minimale puse la dispoziţia publicului pe www.capitalaculturala2021.ro.

Având în vedere faptul că în cursul anului trecut, din motive de sănătate, nu am fost implicat în deciziile fundaţiei constituită de municipalitatea ieşenă privind strategia de construcţie a dosarului de candidatură, voi relua, în acest colţ de pagină, analiza acestui dosar, cu propunerile pe care le cred nimerite pentru a face din candidatura Iaşului una de succes. Înainte însă de a prezenta succesiunea paşilor care trebuie urmaţi, precum şi de face sugestii celor care vor scrie propunerea ieşeană, aş relua, ca un cadru potrivit pentru iniţierea acestei dezbateri care ar trebui să antreneze întreaga comunitate locală, anunţul oficial făcut de Ministerul Culturii:

"Toate oraşele vor avea la dispoziţie 10 luni pentru a-şi pregăti dosarul de candidatură, 10 octombrie 2015 fiind data limită de depunere a candidaturilor.

Cele şase criterii de evaluare a candidaturilor sunt: contribuţia la strategia pe termen lung, dimensiunea europeană, conţinutul cultural şi artistic, capacitatea de a produce rezultate, implicarea publicului şi gestionarea acestui proiect.

Procedura va fi compusă din două perioade de selecţie, prima fiind o pre-selecţie, în care se vor prezenta toate oraşele cu dosarele întocmite în limbile română şi engleză, iar cea de-a doua va fi organizată selecţia propriu-zisă a celor două sau trei oraşe care vor fi pre-selectate.

Selecţia finală va avea loc în jurul lunii august 2016, de către un juriu internaţional, desemnarea formală a oraşului urmând să fie la sfârşitul anului 2016.

Între desemnarea oficială şi anunţarea finală, juriul european, format din 10 experţi, urmează să efectueze o monitorizare a oraşului câştigător, pentru a evalua dacă acesta îşi respectă angajamentele asumate.

Membrii juriului sunt numiţi de instituţiile europene, după cum urmează: trei experţi de către Parlamentul European, trei de către Consiliul Uniunii Europene, trei de către Comisia Europeană. Un membru va fi selectat de Comitetul Regiunilor"(cf. Daniel Popescu, AGERPRES, 11 dec. 2014).

De acum, ceasul a început, cu adevărat, să ticăie!

Florin Cîntic este istoric, director al Arhivelor Naţionale, Filiala Iaşi şi membru în board-ul Fundaţiei Iaşi – Capitala Europeană a Culturii