Caută 
Situaţia plecărilor la studii în străinătate a absolvenţilor de liceu din Iaşi. Cei mai buni dintre ei sunt pe listă
EXCLUSIV: Ne mândrim degeaba cu ei. Absolvenții cu medii mari pleacă din ţară!
6 MIN
Tendinţa elevilor buni din Iaşi de a pleca să facă facultatea în Occident se consolidează de la an la an. În această vară, cumulat, nu mai puţin de trei clase de elevi, practic „spuma“ absolvenţilor de la liceele de elită din judeţ, au aplicat şi au fost admişi la universităţi din Europa de Vest sau America de Nord. Foarte puţini dintre ei se gândesc că vor veni înapoi în România, după studii. Îngrijorător este şi că unii dintre ei aleg chiar universităţi din Occident cotate în clasamentele internaţionale relativ la acelaşi nivel cu cele româneşti de top. Motivul acestora pare însă unul rezonabil: şansele pe piaţa muncii, după absolvirea facultăţii aici sau în afară, diferă sensibil. Ce motivaţii au cei ce pleacă? Ce cred profesorii lor? Ce spun şefii universităţilor ieşene despre acest exod care îi afectează direct?
Tendinţa absolvenţilor buni de liceu, olimpici sau cu medii foarte mari, să se orienteze spre universităţi din afară ţării pare să se fi consolidat deja, numărul premianţilor cu care ne mândrim în liceu, dar care pleacă apoi, crescând de la an la an. „Ziarul de Iaşi“ a stat de vorbă cu unii dintre ei, dar şi educatorii lor. Cu toţii au convingerea că învăţământul superior din străinătate este calitativ mai bun, dar şi că în ţară îşi vor găsi mult mai greu o slujbă conformă pregătorii, la finalul studiilor. Cu toate acestea, universităţile româneşti sunt totuşi cotate pe poziţii bune în topurile internaţionale, iar calitatea învăţământului superior este cel puţin la acelaşi nivel cu multe instituţii străine care atrag absolvenţi din România. De asemenea, piaţa muncii şi valoarea salariilor încep să crească, însă nu într-un ritm suficient de susţinut pentru a-i determina pe absolvenţii de anul acesta să rămână în ţară.
Două motivaţii relevante
Adunat, cel puţin trei clase de elevi, adică în medie câte 10 sau 15 elevi buni de la liceele de elită din judeţ, au aplicat şi au fost admişi la universităţi din afara ţării. Cei mai mulţi dintre aceştia pleacă cu gândul de a nu se mai întoarce în ţară, dar şi cu convingerea că aici nu au un viitor pe măsura pregătirii lor.
Manuel Velicu, absolvent al Colegiului „Emil Racoviţă“, vrea să studieze dreptul în Olanda. A făcut chiar un împrumut, prin universitatea la care a fost acceptat. A ales să plece chiar dacă cu media 9,83, cât a obţinut la bacalaureat, ar fi putut intra la buget, cu bursă, la multe dintre facultăţile româneşti de Drept.
„În Olanda am găsit ceea ce vreau eu să fac, adică drept internaţional şi european. Am prieteni care nu sunt foarte mulţumiţi de învăţământul superior de la noi, şi de mult mă gândeam să plec în afară. Şi cred eu că este alceva în afară, nu se compară ce e aici cu ce găseşti peste hotare“, spune cu convingere absolventul.
Împrumutul făcut de Manuel ar urma să îl returneze după terminarea studiilor, în termen de 25 de ani, însă doar dacă va avea un salariu mai mare de 3.000 de euro. De asemenea, numărul burselor oferite de către universitate este, de asemenea, foarte mic, iar efortul financiar va fi semnificativ.
Oferte asemănătoare pot fi găsite şi la universităţi din Marea Britanie, motiv pentru care şi spre acestea se orientează viitorii studenţi din România.
Iuliana Andra Pădurariu a obţinut la bacalaureat aceeaşi medie ca şi Manuel, 9,83. Nu a ales România, şi urmează să studieze în Marea Britanie arhitectura.
„Am considerat că ce vreau să studiez nu are viitor aici. M-am gândit la ce urmează după ce termin studiile, nu neapărat la calitatea lor“, consideră absolventa.
Chiar dacă domeniul pe care vrea să-l studieze devine destul de căutat, Andra consideră că „nu mi se pare destul de rapidă această aşa-zisă dezvoltare a pieţei muncii. Niciodată nu m-am gândit să rămân aici să studiez, iar după terminarea studiilor plănuiesc să rămân acolo“, completează tânăra.
Slaba promovare a universităţilor, unul dintre motivele plecării
Rectorul Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi“ din Iaşi, prof.univ.dr. ing. Dan Caşcaval, crede că tendinţa absolvenţilor de liceu de a alege universităţi nu se bazează neapărat pe o calitate mai puţin bună a studiilor din ţară, ci pe slaba promovare a instituţiilor de învăţământ.
„Universităţile de la noi nu îşi promovează suficient de bine ofertele educaţionale, iar elevii de clasa a XII-a aleg să studieze în afară chiar dacă universităţile din România sunt cel puţin la fel de performante“, crede rectorul.
De asemenea, Dan Caşcaval crede că lucrurile se vor schimba pe viitor, pe măsură ce salariile, cel puţin în cazul profesiilor tehnice, se vor alinia cu cele din afara ţării. Astfel, absolvenţii vor fi mult mai motivaţi să rămână în ţară, alături de familie şi prieteni, decât să urmărească un loc de muncă în afară, unde vor fi lipsiţi de apropierea celor dragi de acasă.
De aceeaşi părere este şi prof.dr. Camelia Gavrilă, şefa comisiei de învăţământ din Camera Deputaţilor, fost şef al ISJ Iaşi şi fost director al Colegiului „Costache Negruzzi“.
„Ar trebui o anumită agresivitate, în sensul bun al cuvântului, de promovare, şi nu doar în clasa a XII-a, când se apropie intrarea. Aş merge la segmentul claselor a X-a sau a XI-a, prin diferite activităţi, zile ale porţilor deschise, ateliere comune etc., pentru ca, treptat, mentalul lor să se acomodeze cu ideea că se poate face performanţă şi aici, că sunt profesori foarte buni şi oportunităţi de cercetare, de studiu şi de angajare mai apoi“, punctează deputatul.
Totuşi, Camelia Gavrilă constată că fenomenul este, într-adevăr, îngrijorător.
„Fenomenul este constant în ultimii ani. Vă spun şi din experienţa de director de liceu, dar şi ca inspector general. În calitate de director, am semnat foarte multe caracterizări şi recomandări pentru absolvenţi de «Negruzzi». Au plecat masiv în ultima perioadă. A fost însă o descreştere în momentul în care, treptat, medicina a căpătat atractivitate. Plecau cei interesaţi de cercetare, de ştiinţele exacte, fizică, matematică, chimie. Şi, în general, pleacă spre universităţi din Marea Britanie sau spre Statele Unite, însă acesta este cazul doar al celor foarte buni. Descreşterea ţinea mai ales de cei care rămâneau pe medicină, dar mi-aş dori, din perspectiva celui legat de ţară, ca absolvenţii să rămână în ţară“, este de părere deputatul.
Pe viitor, estimează Camelia Gavrilă, plecarea absolvenţilor, atât a celor de la liceu, dar şi a celor de studii universitare, se va reduce:
„Acum, poate în condiţiile unei salarizări decente, absolvenţii vor alege să rămână, corelat cu ideea că rămâi în ţară, alături de familie, într-un mediu cultural securizat, cu o salarizare decentă pentru o facultate grea. Deci, asta ar putea fi un gând încurajator“.
Camelia Gavrilă: Lipsesc consilierii de carieră
Un demers pentru ca cei care termină clasa a XII-a să aleagă să rămână în ţară, dincolo de o deschidere către elevi a universităţilor şi de dezvoltarea economică, o reprezintă şi consilierea în şcoli.
Camelia Gavrilă este de părere că „există o absenţă a consilierilor de carieră, mai ales în zona preuniversitară, consilierie de tip psihologic, dar şi de carieră. Este foarte important să faci o analiză a aptitudinilor, a dorinţelor, a vocaţiei şi a pieţei muncii, şi să se întâlnească chestiunile acestea. Atunci, absolvenţii ar alege în cunoştinţă de cauză“.
Majoritatea absolvenţilor ieşeni care vor studia în afară s-au îndreptat, în ordine, spre universităţi din Marea Britanie, Olanda, Gemania, Danemarca sau Austria, iar domeniile alese sunt, în ordine, cele tehnice, precum computer science, management, inginerie, arhitectură sau matematică, dar şi spre drept, sociologie sau psihologie.
