Fazele autostrăzii fazate

Guvernul a prezentat ultima variantă de master plan pentru Transporturi. Este o propunere care diferă de cea arătată acum trei luni de acelaşi ministru al Transporturilor, Ioan Rus, care era diferită de cea a fostului ministru, Dan Şova, care, la rândul lui, avea o altă variantă decât a predecesorului Relu Fenechiu. Se pare că acest domeniu este cel mai propice creativităţii guvernanţilor. Reţinem, din prezentarea premierului, că pentru autostrada Iaşi – Tg. Mureş s-a ales o formulă mixtă. Va fi autostradă de la Ungheni la Tg. Neamţ şi drum expres de acolo până la Tg. Mureş. Nu e nici cal, nici măgar, prin urmare, iar această soluţie pare a fi dictată de costurile lucrărilor. S-a mai lăsat de înţeles că tunelurile de traversare prin munţi vor avea lăţimi specifice autostrăzilor, dând astfel posibilitatea unui guvern din viitor să transforme drumul expres, în întregime, în autostradă. Din acest motiv, acestei intenţii i s-a spus oficial “autostradă fazată”.

Premierul a fost generos şi optimist în previziuni, spunând că, până în 2018, atât Muntenia, cât şi Moldova trebuie să fie conectate cu Ardealul prin sistemul prevăzut de masterplan. În schimb nu a prezentat nici o abordare financiară a problemei, un buget care să includă sursele de finanţare, defalcate pe principalele proiecte, şi calendarul de execuţie a lucrărilor. Tot demersul său devine astfel vorbărie politică, aşezată în aşa fel încât să treacă hopul electoral din 2016. Promisiuni şi atât, în contextul altor promisiuni pe aceeaşi temă făcute acum trei ani, la lansarea USL, sau acum doi ani, la show-urile televizate, alături de Dan Şova.

Discursurile celor de la centru sunt preluate, cuvânt cu cuvânt, de autorităţile locale, într-o disciplină de partid impecabilă. Volutele guvernanţilor sunt dublate astfel de cele ale primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene într-o coregrafie politică ridicolă. Aşa se face că la Iaşi, la începutul fiecărui an din ultimii trei primarul a anunţat că vor demara lucrările la autostradă.

Greşeala USL şi a actualului Guvern este că au transformat tema autostrăzilor dintr-o chestiune tehnică şi financiară într-o destrăbălare electorală. În fond, până acum vreo cinci sau şase ani nimeni nu avea pretenţii deosebite. Se ştia că autostrăzile sunt scumpe şi că, în puţina cultură publică asupra transportului, era prioritară traversarea Carpaţilor pe Valea Oltului. Nu erau multe voci care se pronunţau pe această temă. Dar de când Dan Şova a umplut harta de autostrăzi şi a introdus acele mofturi care dădeau impresia că fiecare baron îşi face propria autostradă – gen Bucureşti – Alexandria, în curtea lui Dragnea – subiectul a pierdut din statutul de lucru important, riguros şi costisitor. Acum este abordat, în discuţii mai mult sau mai puţin demagogice, de parlamentari, primari, consilieri locali sau şefi de primării comunale. S-au înmulţit experţii ca ciupercile după ploaie. De aici şi multitudinea de cereri care pun presiune electorală pe politicieni. Subiectul se întoarce împotriva lor. Dacă-l lăsau într-o zonă a lucrurilor cu adevărat importante, atunci ar fi fost cumva accesibil doar specialiştilor. Pus pe negândite pe masa vulgului, capătă forţă incontrolabilă. Se întoarce împotriva lor ca un bumerang.

Se dovedeşte încă o dată că avem resurse inepuizabile în a improviza iresponsabil şi a compromite subiecte esenţiale. Să ne amintim că aceeaşi abordare a fost şi în cazul regionalizării. Înainte de stabili criterii clare, de a face studii şi a şcoli măcar o mână de funcţionari, Guvernul a ieşit în presă cu planuri de împărţire a ţării după reguli care mai de care mai fanteziste. Opt, doisprezece sau chiar şaisprezece regiuni au fost puse pe hartă. Gheorghe Flutur voia capitală la Suceava, Oprişan nu se înţelegea cu Nica, ungurii voiau regiuni compacte pe criterii etnice şamd. Până la urmă tema a fost lăsată baltă atât de guvernul Boc, cât şi de cele care i-au urmat. La fel a fost în cazul descentralizării, unde, mai mult, o încercare de a tranşa lucrurile prin ordonanţă de urgenţă s-a dovedit a fi neconstituţională.

Autostrăzile nu vor avea altă soartă. Vânturate în exces şi incompetent de Ponta şi asociaţii săi, acestea au devenit mai mult mize electorale decât căi de comunicaţie rutieră. Mai nou, premierul cere acord politic, lucru imposibil, câtă vreme potenţialul electoral a fost ridicat la cote maxime, iar fondurile disponibile până în 2020 sunt cu totul insuficiente pentru a acoperi măcar trei proiecte majore. În acest context, autostrada noastră, care nu-i nici cal nici măgar, are soarta lucrurilor incerte. Sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârşire. 

Publicitate și alte recomandări video