Frazeologie # 2

Conform celor anunţate, intenţionăm şi o scurtă prezentare a secţiunii „Prospettive coseriane sulla fraseologia e sulla paremiologia”, ale cărei lucrări am avut onoarea să le moderez. Tema a fost propusă de organizatorii italieni, fiind dedicată Magistrului Eugen Coşeriu (1921-2002), la cincisprezece ani de la dispariţie.

► Intenţia programului a fost optim ilustrată de comunicarea Petronelei Savin (Universitatea „Vasile Alecsandri”, Bacău), intitulată, ambiţios, „Phraseology and Culture in Eugeniu Coşeriu’s Integral Linguistics”, autoarea fiind, însă, printre specialiştii români care servesc, competent şi creator, teoria coşeriană privind reflectarea lingvistică a „cunoaşterii lucrurilor” şi prin expresiile aparţinând „discursului repetat”. Aplicaţia s-a referit, printre altele, la rolul idiotismului de a încheia, prin revendicarea experienţei microuniversului domestic, expunerea privind semnificaţii diverse, unele ritualice, ale unor practici culinare; au fost comentate înregistrări filmate din cadrul proiectului „Digitalizarea patrimoniului cultural alimentar. Regiunea Bacău – eCULTFOOD”.

► Aspecte diverse ale integralismului lingvistic coşerian au fost ilustrate, în comunicările lor, de Liviu Groza (Bucureşti), „De la proverb la expresie şi de la expresie la proverb”, Daniela Bordea (Bucureşti), „Un peu d’ordre dans le désordre. Étude du figement des expressions et des proverbes contenant des adjectifs – représentation bidimensionnelle”, respectiv de Zora Obstová (Praga), „Cranberry words tra tipologia e diacronia: l’italiano e il ceco a confronto”. Prin abordarea acestor teme, prin discuţiile purtate pe marginea comunicărilor, ca şi prin terminologia vehiculată (fapte asupra cărora nu putem stărui), a fost confirmat genericul Congresului, schiţat, ironic, prin subtitlul „(Fraseologia e paremiologia), roba da matti!”, evidenţierea grafică traducându-se, destul de liber, prin „ce dandana!”.

► A fost posibilă o integrare imediată, măcar parţială, a rezultatelor cercetărilor prezentate în secţiunea „Prospettive coseriane…” în special, dar şi în alte secţiuni ale Congresului, în expunerea noastră din şedinţa plenară în care am abordat tema „Eugeniu Coşeriu: une perspective romane dans l’étude de la phraséologie roumaine”. Am evocat, chiar în spirit ludic coşerian, ambiţia tânărului elev de la Bălţi din anii ’40, de a scrie o istorie a limbii române „pentru germani”, ceea ce a şi realizat prin întreaga sa activitate didactică de la Universitatea din Tübingen, dar şi de la multe alte universităţi germane şi din întreaga lume, cu o puţin obişnuitǎ lărgire a proiecţiei ştiinţifice.

► Pornind de la analiza unor frazeologisme din limba română, Coşeriu avea, de exemplu, să-i înveţe hispanistică pe spanioli („Arabismos o romanismos? Esp. anochece en el bosco, rum. am înnoptat în pădure”; 1961), sau romanistică, din perspectiva istoriei limbii latine şi a dialectelor limbilor romanice, şi pe francezi, italieni sau germani. Ne referim la numeroase contribuţii în care a comparat enunţuri şi a explicat etimologia unor frazeologisme romanice, în studii cum sunt cele intitulate „Tenir Dieu par les pieds” (1979), „Ein Weib ist ein Weib, afr. femme que femme, rum. femeia, ca femeia” (1979), „Sibi in sinum spuere” (= a-şi scuipa în sân; 1980), „Sp. no cabe duda, rum. nu încape îndoială. Zur Notwendigkeit einer vergleichenden romanischen Phraseologie” (1987). Ideea coşeriană de bază este cea formulată în subtitlul ultimului dintre studiile citate, a cărui traducere este „asupra necesităţii unei frazeologii romanice comparate”. Principiu care a fost în deplin acord cu orientarea comparatistă (dar şi contrastivistă) a Congresului, de superioară viziune coşeriană.

► Lecţia Magistrului, una istorică, nu i-a privit numai pe străini, care aveau (şi unii mai au!) dezavantajul de a nu şti (măcar prea bine) româneşte, ci, alături de exegeţi străini, i-a privit şi pe ai noştri, atunci când s-a ocupat, metodic, de aşa-numitele balcanisme (dovedite ca romanisme, unele explicabile prin greaca veche), ca şi de conceptul, lansat pripit, de „uniune lingvistică balcanică”, publicând studiul „Balkanismen oder Romanismen? Methodisches zum sog. [enannten] «Balkansprachbund»" (1982).

► Caracterizarea lui Eugeniu Coşeriu, de către un emul japonez, Takashi Kamei, încercând o ierarhie a domeniului, drept „un lingvist pentru secolul XXI” se verifică de fiecare dată când problematica teoretică a lingvisticii şi aplicaţiile ei practice sunt abordate cu spiritul de răspundere al ştiinţei. Şi s-a dovedit o previziune temeinică şi din perspectiva celei de a IV-a ediţii a Congresului Internaţional de Frazeologie şi Paremiologie desfăşurată recent la Bucureşti.

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi