Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Iaşii capitală

GALERIE
Stelian Dumistracel
  • Stelian Dumistracel
- +

Termenul capitală, întrebuinţat frecvent în ultimele zile, la Iaşi în legătură cu meritata cinstire şi impresionanta iniţiativă a sărbătoririi oraşului nostru drept „Capitală a Renaşterii Naţionale 1916-1918", are o istorie prea puţin bănuită. Neologism, fireşte, de sursă franceză, cuvântul s-a impus abia de la mijlocul secolului al XIX-lea, paralel cu reformele administrative ce au marcat fondarea statului naţional modern. 

Nu este lipsit de importanţă faptul că, pentru a-i descifra sensul din perspectiva romanităţii, trebuie să avem în vedere adjectivul lat. capitalis (derivat de la caput „cap"), după care se conduc Laurian şi Massim, când scriu „Romania are de capitale Bucurescii" (1871).

► Scaun! Dincolo de actualităţi, amintim că, din vechime, cu raportare la structura statelor feudale româneşti, aşezarea ce constituia reşedinţa domnitorului era numită, prin referire la „şederea" acestuia într-un anumit loc, la statornicia pe care o cuprinde moştenirea din latină scaun. Câteva atestări: „Moldova are scaun târgul Ieşului", scria, la 1795, Amfilohie Hotiniul, într-o De obşte gheografie; „Iaşii au fost scaun domnesc" (Ion Ghica, 1879). Dicţionarul Academiei (DA) consemnează, în diferite texte, şi „scaune" de ţinuturi, respectiv ale structurilor eclesiastice. Nu este un mental singular; rezultat al unor calcuri după limbi străine, în texte din Transilvania întâlnim sintagma „cetate de scaun".

► Acomodări. Cea mai importantă variantă românească a neologismului în discuţie este capitalie, pe care dicţionarele o înregistrează la scriitori moldoveni; printre aceştia, Alecu Russo şi Costache Negruzzi. De la cel de al doilea, preluăm un enunţ care, pe lângă manifestarea, destul de naivă, a sentimentului superiorităţii de gust şi de maniere a orăşeanului faţă de „ţinutaşul" venit la oraş, relevă conştiinţa, la 1840, a unui statut consolidat al centrului cultural-social al Moldovei: „Cum a sosit în capitalie, întăia lui treabă este să se ducă la Miculi, ca să-şi cumpere ochilari sau lornetă cu care se uită seara obrăzniceşte prin toate lojele teatrului" (Fiziologia provinţialului). Este destul de ciudată această finală, moldovenească, a substantivului (contemporanul celor doi, Ion Ghica, scria capitală), ce pare să reflecte o acomodare la un oarecare… sistem sui-generis; fără să intrăm în amănunte, semnalăm dublete cum sunt epistolie, zambilie, circularie şi chiar vacanţie (la Creangă: „Mâne, poimâne, vine vacanţia de Crăciun").

► Desemnare şi calificare. În cazul discutat, finala pare să se datoreze intenţiei de diferenţiere faţă de adj. fem. capital(ă), iniţial un determinant aşadar. Lexicograful ieşean August Scriban, gândind etimologiceşte, definea ceea ce astăzi numim „capitală" drept oraş capital, urbe capitală, adică „importantă" (1939); vezi şi în DA (1940): „capitala" este „oraşul de căpetenie, cel dintâi oraş al unui stat". Devenit substantiv, mai întâi în vorbire, termenul respectiv îşi consolidează acest statut primind, treptat, determinante de plasare într-un context geopolitic; câteva enunţuri, din scris: „Sofia, capitalul Bulgariei" (o variantă singulară, la Ianache Văcărescu, cca 1710); „Lisabona, capitala crăiei Portugaliei" (Manolache Drăghici, 1835); „Acest târg… ajunsese a fi capitalie de ţinut" (Negruzzi, 1860). Dar, treptat, în exprimarea figurată, vor apărea calificative ale afecţiunii şi preţuirii, cum sunt „Blajul - capitala culturală a Transilvaniei", „Suceava - capitala spirituală a Bucovinei" „Alba Iulia, capitala de suflet a tuturor românilor".

► Reconsiderare. Lui Nicolae Iorga i se părea de neconceput ca un român să nu fi fost niciodată la Iaşi: „În conştiinţa lui naţională ar fi o lipsă dacă el n-ar fi văzut oraşul care a fost şi-şi zice încă astăzi, cu mândrie, capitala Moldovei". Proiecţia este completată, de exemplu din perspectivă istorică, atunci când acest centru politico-administrativ este definit, strict informativ, „capitala Moldovei în perioada 1564-1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 şi 1862 şi capitala Regatului României între 1916-1918". Dar, ceea ce, oarecum administrativ, s-a numit, pentru anii 1916-1918, „capitala provizorie a României", capătă alt profil din perspectiva spiritualităţii şi a responsabilităţii sociale, sentimente exprimate de un generic, de tipul „Iaşi, capitala care uneşte" (formulare din presă, 1 decembrie 2016).

► Momentul 1916, dramatic, este admirabil reflectat de extrase din presa vremii publicate în pliantul apărut acum, prin „Departamentul Centenar". Oraşul care, tehnic (!), s-a numit, apoi, cu referire la anii rezistenţei, doar „capitala de război", în decembrie 1916, era caracterizat de mai mulţi „pribegi", cu recunoştinţă, nu doar ca „bătrâna şi ospitaliera capitală a Moldovei", ori „insula de scăpare a naufragiatului", ci şi drept „capitala României ce ne-a mai rămas", „capitala întregului neam românesc", încrezători în revenirea vechiului său prestigiu în viitoarea Românie.

► Remarcabil tot ce au făcut zilele acestea membrii Asociaţiei Studenţilor Jurnalişti din Iaşi, „celebrând România"; de fapt, ne-au condus spre aceste rememorări şi ni le-au favorizat. 

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri