Totalul programelor de finanţare cu fonduri europene de la aderarea României la Uniunea Europeană a adus Iaşului, în total, peste 618 milioane de euro, conform informaţiilor oferite de Trezoreria judeţeană. Subvenţii pentru agricultură, fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii sau a resursei umane, protecţia mediului sau dezvoltarea mediului rural, toate au contribuit la schimbarea feţei judeţului Iaşi. În multe cazuri, fondurile nerambursabile au adus plusvaloare activităţii desfăşurate de beneficiarii proiectelor, dar nu au lipsit nici cazurile în care mirajul banilor europeni folosiţi în propriul folos a dus la pierderea proiectelor şi chiar închisoare pentru cei găsiţi vinovaţi. Mulţi primari de comune ieşene au fost condamnaţi sau sunt judecaţi pentru că au „sustras“ fonduri europene, inclusiv fostul primar al Iaşului, Gheorghe Nichita, fiind acuzat de luare de mită pentru a favoriza un contract finanţat cu bani nerambursabili. 

Primăria Municipiului Iaşi este unul dintre cei mai importanţi beneficiari de fonduri europene, instituţia publică câştigând 15 proiecte importante de investiţii, cu o valoare totală de peste 130 milioane de euro. Banii au fost primiţi în cadrul Programului Operaţional Regional şi au folosit la dezvoltarea unor proiecte ca ridicarea pasarelei Octav Băncilă (16 milioane euro cu tot cu trama stradală aferentă, circa 10 milioane fără), modernizarea reţelei de linii de tramvai şi a zonei de agrement Ciric, modernizarea unor artere rutiere importante (printre care şi pasajul subteran „Mihai Eminescu“ –  circa 10 milioane de euro) sau sistemul de management de trafic în municipiul Iaşi. De asemenea, transformarea bulevardului Ştefan cel Mare în pietonal şi modernizarea aleii Lăpuşneanu au fost realizate tot cu bani europeni. Nu toate aceste proiecte au însemnat succese pentru administraţia locală condusă de Nichita, în unele cazuri primind penalizări pentru nerespectarea termenelor sau chiar returnarea unor sume de bani (cazul proiectului privind modernizarea Căminului „Sfânta Parascheva“). Într-un alt proiect, al modernizării managementului traficului ieşean, în valoare totală de 70 de milioane de lei, fostul edinegociat primirea a 10% din valoarea acestui contract (1,5 milioane de euro) pentru a-l atribui omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu şi firmei sale UTI SA.

Investiţii inutile sau management prost?

Un alt contractor important din judeţ al fondurilor europene este Consiliul Judeţean Iaşi, care a primit bani pentru modernizarea unor drumuri judeţene, pentru a dezvolta sistemul de management al deşeurilor sau pentru a ridica unele construcţii. Majoritatea acestor proiecte au adus şi probleme instituţiei publice, provenite fie din cauza oferirii contractelor unor firme neserioase, fie că investiţiile nu şi-au găsit utilitatea. Două proiecte de modernizare a unor drumuri judeţene importante, spre Vaslui (Scânteia – Rebricea) şi Botoşani (Vlădeni – Şipote), au fost finalizate cu mari întârzieri după ce firmele care au câştigat iniţial contractele nu le-au putut duce la bun sfârşit. O a treia investiţie (DJ 208: jud. Neamţ – Mirceşti – Paşcani – Lespezi – jud. Suceava) a fost finalizată la timp. Un caz revoltător a fost cel al firmei „Euroconstruct Group“, deţinută de Costică Pricop, care, după ce nu şi-a respectat graficul de execuţie a DJ 282 (Vlădeni – Şipote – jud. Botoşani) şi punea în pericol finanţarea, a tergiversat reluarea procedurii de achiziţie prin diferite procese după ce i-a fost reziliat contractul. O altă investiţie notabilă a CJ Iaşi, de această dată în tandem cu Primăria, este construcţia Centrului Expoziţional Moldova, care la cinci ani de la deschidere stă neutilizat în zona CUG. În această perioadă, centrul a găzduit trei evenimente aducătoare de venituri, însă aceste sume au fost de cel puţin 15 ori mai mici decât sumele cheltuite pentru întreţinerea imensei clădiri. Un alt proiect a prevăzut construirea Parcului Agroindustrial „Transagropolis“ din Leţcani, pentru care CJ Iaşi nu a fost în stare să închirieze 10% din suprafaţa oferită spre închiriere decât în ultimul ceas. 

Moftul centrelor de promovare turistică!

O componentă importantă a finanţării cu fonduri nerambursabile a fost Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, prin care atât unităţi administrativ-teritoriale, cât şi operatori privaţi din mediul rural au putut să-şi dezvolte diferite proiecte. Intermediari între Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi beneficiarul direct au fost aşa-numitele Grupuri de Acţiune Locală, care colectau ideile de proiecte din comunele ieşene şi acordau consultanţă pentru ca şansele de acceptare a proiectelor să fie cât mai mari. Primăriile au primit fonduri pentru a-şi asfalta drumurile şi a dezvolta proiecte de alimentare cu apă şi canalizare sau pentru a-şi moderniza căminele culturale. De partea cealaltă, beneficiarii privaţi şi-au putut tehnologiza şi dezvolta exploataţiile agricole, au fost refăcute instalaţii de irigaţie vechi care stăteau nefolosite de peste 20 de ani sau au fost reîmpădurite suprafeţe agricole. O altă compoentă semnificativă, dar neexploatată profesionist, a fost latura turistică. Primăriile şi-au construit centre ce informare turistică, iar locuitori ai diferitor comune cu potenţial turisitic şi-au construit pensiuni, dar cazurile în care aceste construcţii şi-au dovedit utilitatea sunt aproape inexistente. 

Bani îngropaţi sub păşuni

Pentru alţi primari ai comunelor ieşene, cea mai mare atracţie a fost a subvenţiilor europene pentru agricultură, acordate prin intermediul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Edili ai comunelor Dobrovăţ, Golăieşti, Ion Neculce, sau fostul viceprimar al comunei Grajduri au avut probleme cu legea după ce nu au putut jusitifica banii primiţi ca subvenţii pentru a se îngriji de păşunile comunale. În cazul comunei Dobrovăţ, primarul Cătălin Martinuş este trimis în judecată alături de fosta secretară a comunei, pentru fapte de corupţie în accesarea de fonduri nerambursabile, dar în acelaşi timp derulează proiecte de ridicare a unor pensiuni cu bani europeni prin interpuşi. Prejudiciul în această cauză este de 150.000 lei, însă un dosar mult mai amplu cu acelaşi tip de fonduri s-a derulat la Golăieşti, unde primarul, viceprimarul şi soţia primarului sunt trimişi în judecată pentru un prejudiciu de peste două milioane lei. 

Nu mai au voie să primească fonduri UE

În timp ce unii primari au probleme cu legea din cauza fondurilor europene, iar alţii se laudă cu ce proiecte reuşite, există şi două comune care nu pot accesa niciun tip de fond din cauza grelelor moşteniri lăsate de foştii primari. Comuna Popricani, condusă de edilul Valeriu Pârlog, nu are drept să primească fonduri europene după ce fostul primar, Otonel Slabu, şi-a bătut joc de un proiect finanţat prin SAPARD, fonduri de preaderare. În 2002 – 2003, Slabu a primit bani europeni pentru a moderniza un drum ce lega Popricaniul de comuna Movileni, dar, după realizarea investiţiei, drumul era la fel de prost ca înainte. Magistraţii l-au condamnat pe primarul Slabu şi au dispus ca primăria Popricani să  restituie 800.000 euro şi, în acelaşi timp, a primit interzis la accesarea de fonduri europene. De asemenea, Primăria Vlădeni trebuie să restituie 1,6 milioane de euro după ce, în loc să asfalteze un drum strategic de opt kilometri, a turnat doar un strat subţire de piatră cu smoală. Atât fostul primar, cât şi viceprimarul au decedat, iar actuala adminsitraţie trebuie să plătească banii către Uniunea Europeană. 

Peste 390 de milioane de lei din fonduri europene au intrat în judeţul Iaşi şi prin intermediul unui proiect derulat de „Apavital“ prin intermediul Programului Operaţional Mediu. Prin acest proiect, care a prevăzut extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Iaşi pe durata a 70 de luni, s-a intervenit pe patru aglomerări urbane, respectiv Iaşi, Paşcani, Târgru Frumos şi Hârlău. Prin acelaşi program a accesat şi Primăria Iaşi un proiect de 57 de milioane de euro pentru reabilitarea sistemului de termoficare a oraşului.

O altă componentă a finanţării UE în judeţ, una consistentă, s-a făcut prin intermediul firmelor private, care au avut acces la programe speciale de dezvoltate de investiţii sau de dezvoltare a capacităţilor administrative, dar şi prin intermediul programelor de dezvoltare a resurselor umane, vestitele programe POSDRU, la care au avut acces atât firmele, cât şi instituţiile. Acesta din urmă a fost intens criticat, pe motiv că a oferit salarii disproporţionat de mari în raport cu rezultatele efective, dar şi prin faptul că a constituit un instrument de servire a clientelei de pe lângă instituţii controlate politic.