Iaşul are două comune fără medic de familie. Situația pare fără rezolvare

Comunele care se confruntă cu astfel de probleme sunt Costeşti, loc din care medicul de familie a plecat din cauza faptului că erau puţini pacienţi, ceea ce nu asigura supravieţuirea cabinetului, cealaltă fiind comuna Ion Neculce.

„În una dintre comune, la Costeşti, problema a fost parţial rezolvată, unul dintre colegii noştri şi-a deschis un punct de lucru secundar în Târgu Frumos. Ambele zone sunt zone cu pacienţi foarte puţini, de aceea nu există medici acolo“, a precizat dr. Liviu Oprea, medic de familie şi preşedinte al Colegiului Medicilor, filiala Iaşi.

Reprezentanţii Colegiului Medicilor spun că zonele au rămas neacoperite prin faptul că medicii s-au mutat în oraş, unde şi-au înfiinţat alte cabinete, cu mai mulţi pacienţi pe liste.

„Marea problemă este că nu există suficienţi pacienţi pentru a putea supravieţui cabinetul, adică dacă în comună sunt 1.300 de oameni, din care 500 sunt neasiguraţi sau plecaţi în străinătate, acesta este un cabinet care moare. La limita de 800 de pacienţi, cabinetul nu poate supravieţui, abia de la 1.400 de pacienţi în sus acesta devine viabil“, a explicat dr. Liviu Oprea.

Într-o estimare făcută de membrii Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF) şi ai Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) s-a arătat că, în medie, cheltuielile de funcţionare pentru un cabinet ajung la 4.600 de lei pe lună, aici fiind incluse chiria, aproximată la 1.000 de lei, dar şi cheltuieli, cum ar fi curentul, încălzirea, apa rece, telefonul, dar şi consumabilele medicale sau materialele de igienă, curăţenie, dezinfecţie.

Medicii de familie consideră că, în aceste condiţii, specialitatea este şi se va menţine neatractivă pentru tineri, ceea ce va duce în câţiva ani la situaţia să nu mai existe resursa umană necesară pentru asigurarea asistenţei medicale primare.

„Medicii de familie din mediul rural tind să îşi vândă praxisurile şi să meargă în oraş, rămânând zone descoperite în care este greu să găseşti înlocuitori. Când te duci într-un loc unde accesul este dificil, nu există farmacie, ambulanţa ajunge mai greu în acea zonă, este de înţeles faptul că şi tendinţa de a deschide un cabinet acolo este mai mică. O altă explicaţie ar fi că majoritatea celor care lucrează în medicina de familie, cam 90%, sunt femei, şi dacă ele se mută la ţară, asta înseamnă că şi copiii lor vor urma şcoala la ţară, ceea ce le pune într-o situaţie defavorizată. Toate merg mână în mână, problema este că avem două Românii, una mai dezvoltată în oraşele mari şi una rurală, slab dezvoltată“, a precizat dr. Liviu Oprea, medic de familie şi preşedintele Colegiului Medicilor Iaşi.