Iaşul pierde 70 milioane euro dacă locuitorii nu se civilizează

Şefii judeţului au făcut un pariu aproape imposibil. În maximum trei ani, ieşenii de pe cele mai îndepărtate coclauri ale judeţului vor învăţa să strângă gunoaiele în pachete separate. Cu alte cuvinte, va trebui să strângem cartoanele într-o sacoşă, sticla în alta, iar recipientele de plastic le vom presa pentru a ocupa cât mai puţin loc. Până în 2016, jumătate din deşeuri vor trebui să fie strânse pe categorii. Dacă ieşenii nu se vor obişnui să colecteze selectiv deşeurile, judeţul va pierde 70 milioane euro.

„Se vor bucura generaţii întregi de acest proiect“

Preşedintele Consiliului Judeţean, Cristian Adomniţei, a semnat ieri contractul de servicii de asistenţă tehnică din cadrul Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID). Faţă de valoarea estimată iniţial a contractului, de 6,6 milioane lei, oferta finală a firmei câştigătoare a fost de 2,37 milioane lei. „Iaşul va fi printre primele judeţe care va respecta normele europene în ce priveşte condiţiile de mediu. În următorii trei ani, cât este durata de implementare a proiectului, se va pune la punct un sistem complet şi complex de management al deşeurilor care va îmbunătăţi calitatea vieţii şi pe cea a mediului înconjurător. De pasul făcut acum de autorităţi şi de cetăţeni se vor bucura generaţii întregi“, a declarat Adomniţei. Cea mai importantă misiune a asocierii formate de firmele Ramboll România şi Luca Way va fi de a-i transforma pe ieşeni în ecologişti. Prin două campanii de conştientizare, ce se vor întinde pe o perioadă de doi ani şi jumătate, firmele vor trebui să-i convingă pe ieşenii din toate colţurile judeţului să strângă gunoaiele selectiv. „La noi nu există o tradiţie împământenită pe gestionarea deşeurilor. Oamenii trebuie să înţeleagă ce au de făcut şi ce îi costă dacă nu o fac. Avem experienţă în această direcţie din alte proiecte“, a precizat directorul de dezvoltare al Ramboll, Stela Deszy.

Până în 2016, gradul de colectare selectivă a deşeurilor trebuie să ajungă la 50%, adică să fie recuperate cel puţin jumătate din deşeurile reciclabile. Încă de anul viitor, vor trebui să fie recuperate 56.382 tone de deşeuri, respectiv 15.400 tone de hârtie, 11.500 tone de sticlă, 24.000 tone de plastic, 2.400 tone de metal şi 3.000 tone de lemn. În plus, volumul deşeurilor menajere care vor ajunge în groapa de la Ţuţora va trebui să fie redus la 35% din cel înregistrat în 1995. Reducerea se va face fie prin recuperarea deşeurilor, fie prin comprimarea celor depozitate, pentru a ocupa cât mai puţin loc. Aceasta, în condiţiile în care la cinci ani de la demarararea proiectului de colectare selectivă a deşeurilor în municipiul Iaşi, în cele 500 de pubele specializate ale Salubris se strâng selectiv doar 1% din totalul gunoaielor aruncate de ieşeni.

Riscăm să dăm banii înapoi

Totodată, în 2012, Salubris, care gestionează practic gunoaiele a jumătate din locuitorii judeţului, a reuşit să colecteze doar 423 tone de plastic, 733 tone de hârtie şi 31 tone de metale. Practic, CJ va trebui să facă în trei ani de zeci de ori mai mult decât a reuşit Salubris în cinci ani. „Dacă nu se va reuşi atingerea ţintelor propuse, vom fi traşi la răspundere. Se poate vorbi de returnarea fondurilor nerambursabile alocate de Uniunea Europeană. Dar nu vreau să speculez pe această temă. Este un proiect ambiţios, dat fiind că gradul de colectare selectivă este acum foarte mic“, a spus Adomniţei. Doar pentru componenta de colectare a deşeurilor se vor cheltui 43 milioane lei. Banii vor fi utilizaţi pentru cumpărarea a 125.220 de euro-pubele de 120 de litri, 31.917 unităţi de compostare individuală de 280 de litri, 9.795 de recipiente de colectare a deşeurilor reziduale şi reciclabile de 1.100 de litri.

Întregul proiect SMID are o valoare de 69,9 milioane euro, din care 50,6 milioane euro sunt alocaţi de Uniunea Europeană. Pentru a acoperi diferenţa de 19,3 milioane euro, CJ intenţionează contractarea unui credit extern, pe o durată de 13 ani. Discuţiile cu reprezentanţii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare au început încă din luna martie, preşedintele CJ calificându-le ca „avansate“. În paralel, CJ negociază şi cu Banca Mondială. Adomniţei a apreciat că negocierile se vor finaliza în toamna acestui an.