Iasul, un paradox: cifre statistice extraordinare, viață de doi lei

De un an de zile, economia Iaşului duduie. Conform statisticilor oficiale, producţia, exporturile, construcţiile, până şi salariile, au prins aripi în 2012. În cazul a numeroşi indicatori economici, Iaşul a depăşit media naţională. Oficialii admit totuşi că o bună parte din creşterea economică de anul trecut poate fi explicată prin prăbuşirea economică din perioada 2009-2011. „Statistic, 2012 nu a fost un an rău. Am înregistrat o dinamică pozitivă la majoritatea indicatorilor. Totuşi, baza de calcul, respectiv cifrele din 2011, a fost mult mai mică“, a declarat Gheorghe Chirilă, şeful Direcţiei Judeţene de Statistică.
Producţia industrială a stagnat anul trecut pe ansamblul ţării. În schimb, la Iaşi creşterea a fost de 12 procente. Cifra de afaceri din industrie a crescut foarte puţin la nivelul ţării, dar la Iaşi ea a săltat într-un an cu aproape 14%. Exporturile au crescut cu 31%, salariile nete cu 9%, faţă de o medie naţională de 5,8%. Dacă pe plan naţional numărul autori­zaţiilor de construire a scăzut cu 1.572, la Iaşi creşterea a fost de 255, respectiv 15%. Numărul şomerilor a scăzut faţă de 2011 cu trei procente, în timp ce pe ansamblul ţării a crescut cu 7%. Şi salariile medii au crescut mai mult decât pe plan naţional, cu 3%.
Reversul medaliei prezintă însă o imagine mult mai puţin trandafirie. Importurile depăşesc în continuare exporturile cu a­proa­pe 100 milioane euro. Sa­lariul mediu brut este la Iaşi de 2.108 lei, cu 10% mai mic decât media naţională de 2.343 lei. Diferenţa este încă mai mare raportat la Bucureşti, unde sala­riul mediu brut este de 3.292 de lei. Din totalul firmelor care funcţionează în judeţ, 80% au ca obiect de activitate comerţul sau prestările de servicii, doar 10% lucrând în domeniul industrial. De altfel, valoarea producţiei industriale reprezintă doar 31% din nivelul înregistrat în 1989. Faţă de 1989 s-a prăbuşit şi producţia în domeniul zootehnic, a cărei valoare ne situează abia pe locul 12 pe ţară, faţă de locul 3 ocupat acum 23 de ani. Fermierii ieşeni lucrează încă în bună măsură cu sapa şi hârleţul, numărul de tractoare existente situându-ne pe locul 28 pe ţară, deşi suprafaţa de teren arabil din judeţ depăşeşte 250.000 ha.
Cei mai mari trei angajatori din judeţ sunt Inspectoratul Şcolar Judeţean, Direcţia de Sănătate Publică şi Direcţia de Asistenţă Socială. Marile firme industriale, Delphi şi Antibiotice vin abia pe locurile 4 şi 5, în timp ce locul şase este ocupat de o altă unitate de stat, RATP.
De asemenea, trei din cinci cei mai mari investitori din Iaşi fac parte din administraţia publică, respectiv Consiliul Local, ApaVi­tal şi Consiliul Judeţean, care se situează imediat în spatele Delphi şi E.ON. Nivelul total al in­vestiţiilor făcute în judeţ este de altfel aproape nesemnificativ. În întreaga ţară, anul trecut s-au investit 55,1 mi­liarde euro. Pe întreaga Regiune Nord-Est, nivelul investiţiilor a fost de doar 1,6 miliarde euro. „Nu avem cifre pe judeţ, întrucât aceste calcule au fost făcute la nivel de regiune. Este de precizat şi că cifra include şi banii obţinuţi ca fi­nanţare externă nerambursabilă, respectiv fondurile europene“, a precizat Chirilă.
Anul trecut, în judeţ funcţio­nau 141 de societăţi comerciale cu participare străină, cu 22 mai multe decât în 2011. Valoarea totală a capitalului subscris de acestea era însă de doar 436.000 lei, de trei ori mai mic decât în 2011. „Sunt vizibile evoluţii po­zitive în economia judeţului. Mai este însă până să putem vorbi de o revigorare clară“, a încheiat Chirilă.