Între muncă şi putere

luni, 13 iunie 2016, 01:50
1 MIN
 Între muncă şi putere

Să vedem cât îl va ţine. Modestia, umilinţa. Sentimentul acela de bun simţ care-ţi spune că, vrând-nevrând, ai profitat de absenţa unui tur doi (care, dincolo de coalizări de-o parte şi de alta, are darul de-a mobiliza electoratul mult peste ce-a fost până-n 5 iunie!) şi, în definitiv, n-ai fost votat decât de vreo 44.000 de mii de alegători, adică de 15% din totalul de 304 de mii! 

Vineri, în ultima zi de campanie, am ieşit pe la şase seara, pe când ploaia se oprise parcă fix la ora preconizată de codul galben de ploi, ca să iau o gură de aer proaspăt. La întoarcere, m-am uitat în cutia poştală şi-am găsit un pliant de la PSD – „Adevărul despe campania electorală, Iaşi 2016". Care „adevăr" era dat de un „Sondaj de opinie IRES. Alegeri pentru funcţia de primar al Municipiului Iaşi", sondaj conform căruia Mihai Chirica, candidatul PSD, va avea 53%, Marius Bodea, candidatul PNL – 20,6%, Andrei Postolache, candidat independent – 8,6%, iar alţii – 17,8%. Perioada efectuării: 14-15 mai, pe un eşantion de 1.102 persoane cu drept de vot şi cu o marjă de eroare de 3%. Şi ca să capete un plus de credibilitate, s-a adăugat şi sursa: „Sondaj difuzat de Digi 24" (deci nu de Antena3, nu de România TV ori B1TV, deci de un post de ştiri cunoscut drept nu tocmai PSD-friendly…).

Okay, mi-am spus, ia să pun eu pliantul deoparte, ca să am pe urmă cu ce compara rezultatele alegerilor de la Iaşi.

A treia zi după alegeri, am avut şi rezultatele finale:

1. Mihai Chirica: 46,63 % (-6,37 faţă de sondaj);

2. Marius Bodea: 23,59 % (+2,99);

3. Andrei Postolache: 13,31 (+4,71);

4 Alţii (Movilă, Blăjuţ, Botez, Bogdănici, Preda, Dobre, Cernescu): 16,47% (-1,33).

Bine, sondajul a fost făcut cu trei săptămâni înainte de data alegerilor – dar a fost „aruncat" pe piaţă, mai exact: în cutia alegătorilor, abia în ultima zi de campanie, dorindu-se, evident, un semnal mai degrabă adresat electoratului ostil (vezi, repet, invocarea „sursei" – Digi 24…), ceva de genul „staţi liniştiţi la locurile voastre", jocurile-s făcute!

Păi, de acord, cam erau făcute încă de la refuzul clasei politice actuale de-a reintroduce două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor, refuz consfinţit inclusiv de Curtea Constituţională a României, atunci când a respins să discute pe fond excepţia de neconstituţionalitate, respingând constestaţia în chestiune depusă de jurnalistul Liviu Avram recurgând la o motivare şmecherească: omul contestase articolul legii electorale privind un singur tur de scrutin pe când era candidat, iar cum între timp nu mai, judecătorii CCR au găsit ei chichiţa formală necesară pentru a respinge contestaţia!

Pare-se că, până una alta, Mihai Chirica chiar şi-a însuşit cu oareşce umilinţă, cu modestie (sper că modestie a fost şi nu ipocrizie!) postura de primar ales şi câştigarea alegerilor locale de către PSD în municipiu şi în judeţ, declarând că „noi nu mergem la putere, ci mergem la muncă". (Ca fapt divers, căutând pe net declaraţia întru citare exactă, iată c-am găsit şi alt primar cu aceeaşi deviză: Ilie Chitez – fost PNL, actual PSD, primarul comunei Bobiceşti: „Sunt acelaşi… N-am venit la Putere, ci am venit la muncă!")

Acum, să vedem cât îl va ţine. Modestia, umilinţa. Sentimentul acela de bun simţ care-ţi spune că, vrând-nevrând, ai profitat de absenţa unui tur doi (care, dincolo de coalizări de-o parte şi de alta, are darul de-a mobiliza electoratul mult peste ce-a fost până-n 5 iunie!) şi, în definitiv, n-ai fost votat decât de vreo 44.000 de mii de alegători, adică de 15% din totalul de 304 de mii! Chiar şi din cei care au votat, adică din ceva peste 100.000, majoritatea nu te-a votat, iar 200.000 au stat acasă ori şi-au văzut dezinteresaţi de weekend!

Altfel, ca să fac singur mişto de mine, iaca, îmi asum părticica mea de vină pentru câştigarea primăriei de către candidatul PSD Mihai Chirica din postura de primar interimar. Acum mai bine de un an, îmi încheiam articolul „Parcări şi parcări" (ZdI, 02.02.2015, în care am comentat aberaţiile privind plănuita – atunci încă de Gheorghe Nichita – parcare subterană de la Teatrul Naţional) după cum urmează: „Ce-ar fi să se apuce serios de treabă şi să facă un proiect de anvergură cu atât de necesarele parcări prin cartierele târgului? Locuri s-ar găsi – iată o fotografie de săptămâna trecută cu unul dintre ele în cartierul Mircea: amenajând pe spaţiul în cauză nişte locuri de parcare, ar beneficia atât proprietarii de maşini, cât şi străzile Iaşului, căci automobilele n-ar mai azvârli noroaiele din poză prin urbe".

Câteva luni mai târziu, întorcându-mă (după o absenţă de vreo 3 săptămâni) din Germania, ce mi-au văzut ochii? Proaspăt asfaltat şi amenajat cu locuri de parcare exact locul din poză – şi nu doar acesta, ci şi pe lângă blocul în care stau şi-n alte locuri. Iar treaba asta a continuat – chiar până-n buza alegerilor din 5 iunie: pe strada Cerna, au început nişte lucrări de gen miercuri sau joi şi doar ploaia a făcut ca asfaltarea şi amenajarea de parcări auto într-unul din ultimele locuri virane rămase să fie terminate abia după scrutin.

Acum, aşteptăm să-i vedem „la muncă" pe câştigători, căci la putere i-am văzut destul (ca să nu zic: prea mult)!

Michael Astner este poet, traducător şi publicist

Comentarii