Caută 
4 MIN
“Suntem pentru împărţirea poverii, dar într-o manieră echilibrată. Părerea mea este că băncile vor răspunde favorabil cererilor clienţilor cu probleme, pentru că este şi în interesul lor”, susţine guvernatorul BNR.
Banca Naţională este de acord cu împărţirea poverii între clienţi şi bănci, dar sunt necesare măsuri echilibrate şi raţionale, care să se aplice de la caz la caz, întrucât situaţiile sunt foarte diferite la nivelul întregului portofoliu de credite în franci elveţieni, a afirmat guvernatorul Mugur Isărescu (FOTO) "Vorbim de măsuri raţionale şi echilibrate ca soluţii la problemele creditelor în franci elveţieni, suntem pentru împărţirea poverii, dar într-o manieră echilibrată. Părerea mea este că băncile vor răspunde favorabil cererilor clienţilor cu probleme, pentru că este şi în interesul lor. Marja de reducere aplicată depinde însă de la o bancă la alta", a declarat vineri şeful băncii centrale, Mugur Isărescu, într-o conferinţă de presă. El a reiterat soluţiile-cadru convenite joi de conducerea BNR împreună cu băncile care au în portofolii credite în franci elveţieni şi cu Asociaţia Română a Băncilor (ARB).
Astfel, cele trei părţi au agreat o serie de soluţii pe care băncile le pot oferi clienţilor individual, fără a fi limitate doar la acestea. "Pentru a rezolva aceste probleme individuale, băncile comerciale au la dispoziţie o serie de soluţii optionale consistente cu principiul împărţirii poverii ajustării (burden – sharing) aplicat şi pe plan internaţional", a transmis BNR, printr-un comunicat. Măsurile vizează menţinerea ratelor lunare în lei aferente creditelor în franci elveţieni la un nivel apropiat celui din luna decembrie 2014, conversia creditelor în lei la cursul zilei şi/sau acordarea unui discount privind cuantumul servicului datoriei, reducerea temporară a ratei dobânzii pentru a compensa efectul aprecierii francului elveţian sau flexibilizarea mecanismului de rescadenţare şi a duratei în raport cu capacitatea financiară a debitorilor, prin aplicarea prevederilor "Electoratei" îmbunătăţite. Totodată, băncile vor avea în vedere simplificarea procedurilor administrative şi întărirea protecţiei debitorilor în raport cu banca, astfel încât în procesul rescadenţării creditelor să nu se înăsprească termenii contractului de credit precum rata dobânzii, comisioane sau solicitarea constituirii de noi garanţii.
Pierderi de 5,7 miliarde lei
Conversia în lei a creditelor în franci elveţieni la cursul istoric ar genera pierderi pentru băncile care au acordat astfel de credite de 5,7 miliarde lei, reprezentând 0,8% din PIB, iar cu un plus de 20%, aşa cum solicită consumatorii, se ajunge la pierderi de 4,5 miliarde lei (0,6% din PIB). "Dacă s-ar face conversia în lei a creditelor în franci elveţieni la cursul istoric, ar însemna pierderi de 5,7 miliarde lei pentru băncile care au în portofoliu astfel de finanţări, care înseamnă 0,8% din PIB. Dacă se transformă la curs istoric plus 10%, înseamnă 5,1 miliarde lei, adică 0,7% din PIB", a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Potrivit datelor băncii centrale, conversia la cursul istoric plus 20%, cât au solicitat împrumutaţii în franci elveţieni, ar genera pierderi de 4,5 miliarde lei (0,6% din PIB). Dacă s-ar adăuga o valoare de 30% peste cursul istoric, pierderile s-ar cifra la 3,9 miliarde lei (0,5% din PIB). Isărescu susţine că trei sferturi dintre datornicii la bănci în franci elveţieni au venituri lunare sub 2.500 de lei, iar jumătate din total câştigă mai puţin de 1.500 de lei pe lună, numai puţin peste 10% ajungând la venituri de până la 3.500 de lei.
Francul a scăzut pentru a cincea zi consecutiv
Cursul pentru francul elveţian anunţat de BNR a scăzut ieri cu 0,7%, la 4,2438 lei, şi a consemnat astfel a cincea şedinţă de depreciere după maximul istoric de 4,5817 lei atins vinerea trecută, în timp ce dolarul a coborât cu 1,78 bani, la 3,9157 lei, iar euro cu 0,27 bani, la 4,4424 lei. Referinţa pentru franc a coborât cu 3,1 bani, de la 4,2748 lei la 4,2438 lei. Scăderea a fost determinată de deprecierea uşoară a francului pe pieţele externe în partea a doua a zilei de joi, dar şi de întărirea uşoară a leului în raport cu euro.
