La ce vă trebuie Euro?

Irlanda de Nord: McGovern – McLoughlin, McAuley, J.Evans (’79 – Cathcart), Brunt –Norwood, Davis, Baird – Ward (’79 – C. Evans), Dallas, Lafferty. Selecţioner: Michael O’Neill.

România: Tătăruşanu – Papp, Chiricheş, Grigore, Sepsi – Prepeliţă, Pintilii – Torje, Maxim (’90 – Tamaş), Chipciu (’61 – Stancu) – Keşeru (’72 – Andone). Selecţioner: Anghel Iordănescu.

Arbitru: Carlos Velasco (Spania).

Cartonaşe galbene: Brunt / Pintilii, Sepsi, Torje.

Privind clasamentul grupei, un extraterestru ar spune că rezultatul naţionalei României de la Belfast – punct obţinut pe terenul principalei urmăritoare – este excelent, mai ales după victoria cu 2-0 (cu ce chinuri obţinută!) pe teren propriu. Mai mult decât atât, apropierea Ungariei prin victoria de la Helsinki nu are de ce produce frisoane selecţionerului Iordănescu şi ciracilor săi. Odată cu “fadingul” naţionalei elene, grupa aceasta F arată o calitate de Divizie C în fotbalul european, iar România aşa cum este nu poate avea probleme nici cu Ungaria, nici cu Finlanda şi doar o scânteiere de orgoliu produsă de greci (greu de presupus şi aia) ne mai poate încurca. Da, am scos 0-0 pe terenul sperietoarei nord-irlandeze, care s-a dovedit o speietoare agricolă dintr-acelea împăiate, dar jocul echipei tricolore a fost lamentabil, deplorabil, spre execrabil de-a dreptul.

Meciul de pe “Windsor Park” se poate rezuma astfel: o primă repriză asemănătoare cu oina, baseball, crichet, ţurcă, paralelă cu fotbalul; o primă parte a reprizei secunde în care tricolorii au arătat oleacă de coeziune în pase şi niţelus presing şi,apoi, un final în care nord-irlandezii au dominat copios prin ceea ce ştiu ei mai bine: fuga pe benzi, centrări în careu, faze fixe şi fundaşii centrali în gura porţii. Kyle Lafferty, singurul jucător cu “nume” din echipa lui Michael O’Neill, arată valoarea acestei formaţii care n-a putut bate Luxemburgul în preliminariile trecute, prin simplul fapt că joacă la măreaţa echipă Çaykur Rizespor! 

Selecţionerul Anghel Iordănescu nu mai are mult până la performanţa de a stârni dorul de Piţurcă, dar trebuie să recunoaştem că are câteva alibiuri şi chiar absenţele din lot arată limitele selecţiei: regretul după Sînmărtean este perfect logic, chiar dacă ex-stelistul are peste 35 de ani, iar dacă tricoul lui Hagi a ajuns să fie purtat de Maxim, mulţi trebuie să-şi ceară scuze peste ani de la Florescu. Chipciu este blazat încă dinainte de a se consacra, iar Torje este singurul din linia de mijloc care a arătat câte ceva, incluzând şi ocazia meciului venită dintr-o eroare colosală a fundaşului McAuley. În faţă Keşeru (nemaivorbind de minunea spaniolă Andone) parcă declamă sloganul – “Marica, extremă urgenţă!”. Mai deloc ajutaţi de mijlocaşi, Papp şi Sepsi au fost bătaia de joc a aripilor irlandeze, care au avut aproape la discreţie benzile. Şi dacă Chiricheş şi Grigore au avut cel puţin meritul unui final bine gestionat (deşi au avut destule chifle până atunci), fără prea mare ajutor de la închizători, singurul care merită nota de trecere este Tătăruşanu, pentru intervenţiile sale salvatoare la lovitura de cap a lui Davis sau la reluarea lui Lafferty, ambele din repriza a doua. N-ar fi fost o victorie meritată a ulsterienilor, dar ar fi fost o înfrângere perfect meritată a tricolorilor. Care, dacă vor juca aşa şi în continuare, vor avea probleme cu calificarea chiar dacă sunt încă favoriţii numărul 1 în această grupă de alămuri.

 

 

Michael O’Neill (Irlanda de Nord): "Este un punct mare pentru noi şi suntem plasaţi foarte bine în grupă pentru meciurile din septembrie cu Insulele Feroe şi Ungaria. Cred că jucătorii mei au fost minunaţi în acest meci. Am făcut faţă presiunii şi ne-am creat multe ocazii".

Anghel Iordănescu (România): "Sincer să fiu ne bucură şi acest punct, poate să însemne enorm de mult în economia jocurilor la final. Ţinând cont de problemele pe care le-am avut, de numărul de indisponibilităţi, rezultatul este bun pentru echipa naţională. Îmi pare rău că jucătorii nu au putut să iasă de sub presiunea adversarului, am intrat în acest loc de luptă, de uzură… Aş fi vrut mai mult de la jucătorii noştri şi de la joc. Cred că acest rezultat ne menţine în poziţia de lider, la o cotă morală foarte bună şi sunt convins că putem aborda altfel jocul cu Ungaria în condiţiile în care sper să avem mai mulţi jucători care au fost accidentaţi refăcuţi. Avem nevoie de o altă prestaţie la Budapesta, cu Ungaria",

 

 

Echipa maghiară s-a apropiat ameninţător de primele două poziţii, după ce a învins la Helsinki formaţia Finlandei. A fost o victorie meritată, prefigurată încă din prima repriză, în care ungurii au ratat numeroase ocazii. Schimbările făcute la pauză de selecţionerul Pal Dardai şi puţină ordine în joc s-au soldat cu golul sănătos al lui Stieber, care a decis meciul. În cealaltă partidă, Grecia a arătat acelaşi joc păgubos deşi l-a schimbat pe Claudio Ranieri cu Sergio Markarian. În ciuda unui început furibund al gazdelor, dominarea teritorială a aparţinut grecilor, însă Mitroglou şi ceilalţi jucători din faţă s-au întrecut în ratări. Pe contraatac, feroezii au punctat de două ori şi încă spectaculos, iar Grecia rămâne coada grupei.

 

Celelalte rezultate din grupa F: Finlanda – Ungaria 0-1 (0-0). Stieber (’82); Feroe – Grecia 2-1 (1-0). Hansson (’32), Olsen (’70) / Papastathopoulos (’84).

Etapa a şaptea programează, la 4 septembrie, meciurile Grecia – Finlanda, Insulele Feroe – Irlanda de Nord şi Ungaria – România.