Liniştea de dinainte şi fumul de după

Vă mai aduceţi aminte de vremurile liniştite de dinainte de 2005? Dar de vreun scandal de corupţie care să fi vuit în anii aceia vă amintiţi? Să încercăm. Numele Hildegard Puwak vă spune ceva? Fostul ministru al Educaţiei din Guvernul Năstase a fost prins că şi-a ajutat familia să pună mâna pe nişte fonduri europene şi, după mai multe luni, a fost demis. Era o premieră. După mai mulţi ani, s-au pronunţat şi nişte condamnări. În 2005, implozia escrocheriei FNI împlinea 5 ani, dar toţi cei implicaţi zburdau în libertate, afacerea Ţigareta era şi ea destul de recentă, dar fără victime penale de calibru. Doar Miron Cozma ce a mai agitat apele cu mineriadele lui, dar şi el fusese graţiat în 2004, la finalul ultimului mandat prezidenţial al lui Ion Iliescu. În rest, linişte şi pace. Adică se putea fura în deplină voie. Aşa cum s-a întâmplat la CFS-Terom, de departe cel mai răsunător jaf din industria ieşeană – şi acesta cu doar doi vinovaţi-fantomă.

Unde suntem acum? Vârtejul declanşat după alegerile câştigate de Alianţa DA la sfârşitul lui 2004 a ajuns astăzi la proporţii de neimaginat în epoca Iliescu. Practic, nicio instituţie nu a scăpat de tăvălugul DNA, nici măcar justiţia însăşi, care s-a eliberat la rându-i de câteva uscături. Braţul lung al legii a ajuns până în Indonezia, după locotenentul lui Vântu de la FNI (dosarul escrocheriei se judecă şi azi), până în Siria, după pesedistul terorist Omar Hayssam (de ce nu şi după fraţii cărora PSD le-a făcut cadou Terom-ul?), şi până în Statele Unite, după groparul SNCFR Mihai Necolaiciuc.

Au căzut miniştri şi foşti miniştri, ba chiar şi un fost premier, judecători de la curtea supremă, parlamentari cu duiumul, şefi de CJ şi de Inspectorate de Poliţie, moguli de televiziune. Nu degeaba DNA a urcat în topul încrederii populaţiei, ajungând pe locul 3 în sondajul INSCOP din decembrie, cu 55,8 la sută. Şi SRI crescuse, conform aceleiaşi chestionări, la 52,6 la sută, situându-se pe locul 4. Însă gluma pare să se îngroaşe în jurul Serviciului Român de Informaţii. S-a mai îngroşat o dată cu doar câteva zile înaintea primei suspendări a preşedintelui. În aprilie 2007, Mircea Geoană, pe atunci preşedintele PSD, l-a acuzat pe Traian Băsescu că a cerut SRI informaţii compromiţătoare despre trei judecători ai Curţii Constituţionale, în scop de intimidare şi poliţie politică. Geoană a făcut publice copiile a două bileţele scrise de actualul şef interimar al SRI, Florian Coldea, pe atunci prim adjunct al directorului George Maior. Coldea a recunoscut la vremea aceea că sunt notiţe de birou neclasificate. Printr-o stranie coincidenţă, presa a consemnat exact în acea perioadă avansarea în grad a lui Coldea printr-un decret semnat de şeful statului. Scandalul s-a încheiat după ce referendumul pentru suspendare a eşuat, iar numărul 2 din SRI a primit un avertisment.

Astăzi, constatăm că aceleaşi piese sunt poziţionate un pic altfel pe tabla de şah. Simple coincidenţe sau o tentativă de punere în practică a teoriei conspiraţiei? George Maior a demisionat din fruntea SRI după ce a lansat acuze la adresa Curţii Constituţionale, care a respins proiectul legii Big Brother. Retragerea lui Maior se suprapune cu începerea urmăririi penale împotriva unui judecător al CCR pentru primire de foloase necuvenite.

Pe de altă parte, cu Traian Băsescu ieşit din scena puterii, Florian Coldea s-a trezit atacat de nimeni altcineva decât de Elena Udrea, cea pe care fostul preşedinte a susţinut-o cu amândouă mâinile în campania prezidenţială de anul trecut. Fotografiată în februarie 2014 în Paris, în compania fostei şefe DIICOT (acum arestată) Alina Bica, şi încolţită în februarie 2015 de procurorii DNA, preşedinta PMP pare decisă să moară cu cineva de gât, dar încă nu e clar cu cine şi, mai ales, în favoarea cui face acest sacrificiu. Singurul lucru cert în acest moment este că fum fără foc nu iese.

Lupta care se dă între personaje sus-puse şi, prin acestea, chiar între instituţii de prim rang este dublată de manevrele intense de culise destinate schimbării majorităţii în Parlament, pentru preluarea puterii de către partidul condus până mai ieri de Klaus Iohannis. Dacă tăvălugul DNA nu se opreşte şi dacă Udrea va merge până la capăt aşa cum a promis, s-ar putea ca problema reducerii Parlamentului la 300 de mandate să fie rezolvată înainte de modificarea legii electorale. Dar, parcă e mai bine să nu ne facem iluzii.