LOVITURĂ în moalele capului pentru mediul cultural. Universitarii ieşeni protestează

Astfel, au explicat pentru „Ziarul de Iaşi“ reprezentanţii Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu“ din Iaşi, există un risc ridicat de izolare ştiinţifică. Bibliotecile supravieţuiesc în urma schimbului de cărţi, fiindcă nu au fonduri suficiente pentru a face toate achiziţiile pe care le doresc. Prin urmare, acestea trimit din volumele româneşti, popularizându-le astfel, în străinătate, şi primesc la rândul lor literatură ştiinţifică de calitate pe care altfel nu ar fi putut-o achiziţiona. Însă acest lucru nu mai este posibil fiindcă Ministerul Co­municaţiilor Societăţii Informaţionale a decis creşterea, în unele cazuri, şi de nouă ori costul expederii unui colet.

188 lei în loc de 13

Conform cifrelor oferite, de la data de 1 martie, scumpirea decretată a fi exorbitantă de către universitarii ieşeni a tarifelor serviciilor poştale internaţionale a fost exemplificată într-un memoriu.

„Potrivit reglementărilor recente, trimiterea unui colet de imprimate, cărţi, periodice, ziare etc, în greutate de 500-1.000 de grame, se ta­xează cu 60 de lei, în loc de 9,2, adică de 6,5 ori mai mult ca înainte, iar un colet de 1-2 kilograme cu 118 lei în loc de 13 lei, deci cu peste 9 ori mai mult decât înainte de 1 martie“, se precizează în memoriu.

Practic, academicienii evidenţiază faptul că tariful adoptat în România este cel mai mare din Uniunea Europeană, de două ori şi jumătate mai mare decât cel din Ger­mania care e considerată una dintre ţările cu cele mai mari astfel de costuri.

„La ni­velul disponibilităţilor financiare ale in­sti­tuţiilor academice, universitare, muze­ale etc. şi ale bibliotecilor publice din ţară, schimburile de publicaţii cu lumea sa­vantă de pe alte meridiane devin practic ne­operante, ca urmare a adoptării recentelor tarife poştale aberante. Măsurile men­ţionate restricţionează posibilităţile de difuzare a realizărilor culturale şi ştiin­ţifice româneşti dincolo de hotare“, se mai specifică în manifest.

Universitarii cer revocarea măsurilor de urgenţă sau excep­tarea bibliotecilor din acestea.

Întoarcere în „perioada stalinistă“

Aceştia spun că există deja o serie de măsuri luate în considerare de către re­pre­zentanţii bibliotecilor de a merge la oficii poştale din Republica Moldova şi Ungaria pentru a livra/ridica pachete, la costuri mult mai mici şi solicită luarea măsurilor pentru a nu condamna România la „ignorare şi izolare pe plan cultural“.

„Cum să se pretindă progrese în pre­gătirea şi formarea tinerilor din învăţă­mân­tul gimnazial şi universitar dacă îi lipsim de posibilitatea accesului la rea­lizările şi creaţiile intelectuale şi savante elevate din întreaga lume? Cum să se asigure condiţii de documentare şi performanţe profesio­nale decente cadrelor didactice şi cerce­tătorilor? N-am dori să dramatizăm lucrurile, dar nerevocarea urgentă a deciziilor în discuţie va induce reiterarea realităţilor din epoca stalinistă, când, prin alte mijloace, s-au obturat decenii în şir raporturile culturale cu Occidentul. Atunci însă măcar erau accesibile publicaţiile din statele din estul Continentului, ceea ce nu va fi cazul în prezent“, se completează în documentul citat.

Printre semnatarii ieşeni ai documentului se numără şi academicianul Viorel Bar­bu, prof.dr. Andrei Corbea-Hoişie, di­rectorul Editurii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, prof.dr. Gheorghe Cliveti, directorul Institutul de Istorie „A.D. Xe­nopol“, acad. Teodor Dima, director al Institutului de Cercetări Economice şi Sociale „Gheorghe Zane“, prof.dr. Mihail Voicu, preşedinte al Academiei Române, Filiala Iaşi, prof.dr. Aleander Rubel, directorul Institutului de Arheologie din Iaşi, prof.dr. Bogdan Petru Maleon, director al BCU Iaşi, academicianul Alexandru Zub şi dr. Camelia Boca, şef serviciu circulaţie şi împrumut interbibliotecar de la BCU Iaşi.