Miza alegerilor: golirea puşcăriilor

Aşa cum s-a priceput, adică inabil, Klaus Iohannis a reuşit să pună, totuşi, în lumină marea miză a alegerilor prezidenţiale. După un debut dezastruos la Realitatea TV, la confruntarea de la B1 TV, a doua, l-a hăituit pe Victor Ponta cu propunerea „bărbătescă” de a convoca Parlamentul pentru a pica legea graţierii şi amnistiei şi a-i lăsa fără imunitate pe toţi parlamentarii care sunt condamnaţi sau intraţi în atenţia DNA. O curăţenie generală a forului legislativ, la vedere, care ar funcţiona ca o resetare a încrederii în relaţiile dintre aleşi şi popor, dar şi un mare pas, convingător, al măsurilor politice anticorupţie. Candidatul PSD s-a ferit ca dracul de tămâie să accepte orice înţelegere, să facă orice fel de angajament public legat de curăţarea Parlamentului. În faţa soluţiei, de o eficacitate evidentă, publicul şi-a făcut o imagine destul de clară cine nu vrea şi de ce.

Îi cunoaştem lui Victor Ponta stilul alunecos, şmecheresc, vocaţia prostitului în faţă, vorbăria goală sau duplicitatea, cât şi susţinerea contingentului sinistru de pesedişti care fojgăie în faţa perspectivei capturării în întregime a puterii şi statului. Ca o echipă de gangsteri, sunt foarte bine pregătiţi pentru acel moment. Au studiat punctele slabe ale sistemului, locurile neprotejate ale obiectivului atacat-statul de drept. O parte le-au ocupat în ultimii doi ani, la nevoie au în program diversiuni pentru distragerea atenţiei, dar ambiţia lor este să intre pe uşa principală, cu deplină legitimitate. Timp de trei ani, au închegat marioneta Victor Ponta, desăvârşind mediatic un exerciţiu de tâmpire a românilor. În spatele succesului lui Victor Ponta stau mii de ore la Antena 3 şi România TV, echipe de dezinformare, manipulare a oamenilor pe teme fabricate de mulţi dintre cei aflaţi acum în anchetele DNA sau în închisori. Substanţa acestui candidat modelat de minciună se hrăneşte din România dinăuntru, mai curând stricată la minte şi sucită moral, şi mai deloc din energiile României din afară, diaspora.

Dreapta şi-a redescoperit tardiv liderul, un paliativ de urgenţă, cu doar 4 zile înaintea turului II al prezidenţialelor. Ascuns vederii publicului, Iohannis pare nepregătit pentru o asemenea funcţie, dar nu incapabil intelectual să şi-o asume cu responsabilitate. Rămân ceva speranţe că se poate califica din mers la locul de muncă, pe când Victor Ponta este un fel de Ion Iliescu în 1989. Era pregătit, om al sistemului, dar toată experienţa şi-a folosit-o cum nu s-a putut mai nociv, regenerând structuri ale căror ventuze au golit de energie destine şi au lăsat în sufletele noastre cicatrici enorme. Rezumând, Victor Ponta este încărcat cu o misiune mascată, împins de la spate să lucreze în serviciul unor cercuri transpartinice puse mereu pe jaf, în timp ce Iohannis bâjbâie într-un sens contrar, propulsat de un curent public de opoziţie, încă exersându-şi din mers, ridigid, reflexele.

Există ceva care, indiferent de tabere şi opiniile despre candidaţi, ar trebui să dea tuturor de gândit. Cu câteva zile înainte de căderea regimului comunist, Nicolae Ceauşescu interzicea deplasarea în grupuri mai mari de două persoane, pentru a nu-i vedea pe oameni strânşi la un loc, protestând împotriva regimului. O metodă de împrăştiere, de atomizare a voinţelor şi inhibare a curajului colectiv. În 2014, ca să împrăştie tinerii, cu câteva zile înaintea turului II, când manifestaţiile în favoarea respectării dreptului la vot a diasporei împânziseră ţara, Victor Ponta dispersează tinerii din centrele universitare, obligându-i să-şi ia câteva zile libere. Minivacanţa este un tertip de alungare a studenţilor din pieţele oraşelor, din atenţia întregii lumi. Natura antidemocratică a concepţiei despre putere a lui Victor Ponta şi a celor din jurul lui constă în tendinţa de a-i scoate din joc pe toţi cei care nu le fac pe plac. Prin restrângerea dreptului la vot în diaspora, prin măsuri administrative împotriva celor care pot face opoziţie, prin angrenarea cu forţa a tuturor instituţiilor statului în campanie, regimul PSD anunţă efecte devastatoare în planul capacitării energiilor interne şi paralizează România într-o zonă fără nici un fel de perspective. Pregătiţi-vă pentru o epocă a ipocriziei, a sufocării morale şi a abuzului progresiv.