Eugen M., din Iaşi: „În timpul mersului resimt dureri în gambe la distanţe de 2-3 kilometri. Partea din spate a muşchilor de la genunchi până la călcâi devine foarte dureroasă, obligându-mă să fac câte o oprire pentru a se stopa durerea. Mă gândesc la o problemă cu criculaţia sângelui. În fiecare dimineaţă fac câte un masaj şi mişicări dar durerea reapare la mers. Ce ar putea fi? E grav? Ar trebui să iau medicamente pentru circulaţia sângelui? Ce mă sfătuiţi? Vă mulţumesc“. 

Conf. dr Radu Florin Popa, şeful Secţiei Clinice de Chirurgie Vasculară din cadrul Spitalului „Sf. Spiridon“ Iaşi: „Aceste simptome pot face parte din ceea ce se defineşte stadiul II după clasificarea Leriche Fontain al unei arteriopatii periferice. Se numeşte stadiul de Claudicaţie intermitentă. Petrimetrul de mers este un factor important de anunţare a progresiei unei arteriopatii. Dacă pentru distanţe de 2-3 Km nu se pune problema nici unei investigaţii suplimentare, atunci când perimetrul în care apar probleme scade sub 200 metri se trece deja în stadiul II B al unei arteriopatii. Nici în acest caz pericolul nu este iminent. Dar, inidcat este ca pacientul să se adreseze unui specialist angiolog sau unui chirurg vascular pentru evaluare şi tratament adecvat.

Pericolul creşte dacă durerile apar la o distanţă de mers sub 50 de metri. Sau, mai grav, dacă pacientul are dureri de repaus (stadiul III de arteriopatie ). În acest moment investigaţiile Doppler şi arteriografice trebuie neapărat efectuate pentru că pacientul a trecut în stadiul de ceea ce numim „ischemie critică „, iar neşansa de a-şi pierde un segment de membru creşte. Nu mai vorbim de stadiul IV al bolii când pacienţii se prezintă la medic cu necroze cutanate la degete, picior, călcâi. În acest caz situaţia poate deveni dramatică şi chiar o operaţie imediată,de revascularizare nu poate salva decât un anumit segment al membrului inferior (de regulă ) respectiv.

În ceea ce vă priveşte pe dumneavoastră, stadiul în care sunteţi nu pare să pună probleme deosebite şi recomand să continuaţi cu mersul pe jos cât mai mult posibil. Nu cred să aveţi nevoie nici de medicaţie vasodilatatoare. Mai recomand dacă se poate să nu vă opriţi atunci când simţiţi durerea în gambă, ci să continuaţi câţiva metri, căci aceşti metri în plus vă vor aduce un beneficiu suplimentar datorită dezvoltării circulaţiei colaterale. Oricum, aceste sfaturi nu ţin locul unui examen medical de specialitate. Pentru orice alte lămuriri sau pentru exactitatea unui diagnostic ar fi bine să vă adresaţi pentru un consult unui chirurg vascular“. 

Simptome care trebuie să ne trimită la medic 

În cazul arteriopatiilor periferice există o serie de simptome care apar şi care ar trebui să trimită pacientul la medic. La început apare durerea. Iniţial aceasta se instalează la mers pe distanţe mari, de câteva sute de metri. În o mare parte din cazuri, ea reprezintă mobilul prezentării la medic al acestor bolnavi. Durerea apare la muşchii gambei, sub forma unei crampe după mersul pe jos, la început după o distanţă mare, apoi din ce în ce mai mică.

Această durere, denumită claudicaţie intermitentă (lat. claudicaţio – a şchiopăta) dispare, după un repaus de câteva minute, ceea ce permite bolnavului să-şi reia mersul. În timp, perimetrul de mers se îngustează până când bolnavii ajung să aibă dureri în gambe, în coapse după ce parcurg distanţe mult mai mici de la 100 la 50 de metri sau chiar 2-3 metri. Acesta este de obicei momentul când o parte din pacienţi se adresează medicului. Este foarte bine că aceşti pacienţi să ajungă la consultaţie în stadiile de durere la mers (de claudicaţie). Un control medical făcut la timp oferă şansa evitării unei intervenţii chirurgicale sau chiar a unei amputaţii.

Stadii ale bolii 

Arteriopatiile evoluează în mai multe stadii. În stadiile I şi II A, stadii ce înseamnă în primul rând durere la mers la distanţe ce depăşesc 250 metri se recomandă un anumit regim de viaţă şI uneori tratament medical. În stadiile II B, III şi IV se impune tratament chirurgical. În stadiul îI B durerea apare la o distanţă mai mică de 50 de metri; în stadiul III durerea este nocturnă, îl trezeşte pe pacient din somn şi nu se poate odihni noaptea. Iar stadiile IV sunt stadii cu gangrenă fie uscată, fie umedă.

Tratament medicamentos şi regimul de viaţă

„Tratamentul medicamentos este un tratament destul de restrâns şi limitat ca şi paletă, atât la noi în ţară, cât şi în lume. Există doar câteva medicamente care pot fi recomandate şi care se administrează atât pe gură, cât şi injectabil, dar etapizat. S-a observat că dacă pacienţii îşi modifica regimul de viaţă, practică o gimnastică medicală zilnică (cel puţin 30 de minute de mers pe jos în fiecare zi), nu mai fumează şi urmează tratamentul medicamentos recomandat – o mare parte dintre ei nu mai necesită intervenţie chirurgicală. De aceea, celor care sunt în stadiile incipiente (I şi II A), le indicam să renunţe la fumat, să meargă pe jos, să aibă o alimentaţie cât mai săracă în grăsimi. Iar după o lună – două de astfel de regim când se prezintă din nou la control, observăm cu uimire şi cu bucurie în acelaşi timp că aceia care au urmat aceste indicaţii (peste 50% din pacienţi) reuşesc să scape de bisturiu şi de toate neplăcerile unei intervenţii chirurgicale“, completează dr. Florin Radu Popa.

Regim de viaţă

– Respectaţi o alimentaţie bogată în fructe, legume şi zarzavaturi, dar săracă în grăsimi şi dulciuri concentrate. Respectaţi indicaţiile de regim prescrise de medic. 

– Nu fumaţi! Tutunul este cel mai mare duşman al dumneavoastră. Evitaţi sedentarismul. Mersul pe jos este unul dintre cele mai eficace mijloace de combatere a bolii.

– Dacă la mers vă apăr dureri sau crampe în gambe, stabiliţi numărul de paşi sau cronometraţi timpul scurs până acestea se instalează după un mers normal pentru a vă opri cu 20-30 de paşi sau câteva minute înainte de apariţia durerilor. Odihniţi-vă câteva minute, preferabil în picioare, apoi reluaţi mersul.

– Cu timpul veţi observa că durerile survin la distanţe tot mai mari. Creaţi-vă propriul ritm pentru urcarea scărilor la domiciliu sau la locul de muncă. 

– Evitaţi frigul, umezeala, statul prelungit în picioare, mersul excesiv.

– Dacă aveţi posibilitatea, efectuaţi tratament balnear în staţiunile Buziaş, Lipova, Vatra Dornei, iar dacă nu aveţi o boală cardiacă severă şi la Borsec sau Covasna. Sunt indicate, de asemenea, dar în mai mică măsură, şi staţiunile Băile Herculane sau Govora.