O treime din populaţia judeţului Iaşi nu este asigurată. Din cei peste 923.000 de cetăţeni din judeţul Iaşi, în jur de 277.000 nu au calitatea de asigurat. Potrivit conducerii CJAS, ieşenii neasiguraţi provin din rândurile celor care muncesc în străinătate şi nu îşi declară veniturile, respectiv din categoria oamenilor celor rămaşi în ţară, care nu au niciun venit şi care pur şi simplu nu-şi plătesc asigurarea de sănătate. În plus, o serie de ieşeni preferă să-şi facă această asigurare doar atunci când au nevoie de un anumit serviciu me­dical. „Numărul de cetăţeni neasiguraţi în judetul Iaşi este foarte mare, circa 277.000 în acest moment. El este constant de-a lungul anilor şi se datorează, în principal, migraţiei cetăţenilor către alte ţări. Pe de altă parte, este vorba şi despre un fenomen pe care noi l-am constatat la nivelul CNAS: foarte mulţi cetăţeni îşi fac asigurare doar atunci când au nevoie de servicii medicale. Îi sfătuiesc să-şi facă asigurare din timp pentru că nu se ştie niciodată când ai nevoie de un serviciu medical“, a arătat Radu Ţibichi, preşedintele CJAS Iaşi.

Astfel, dacă un cetăţean lucrează pe salariul minim pe economie de câţiva ani, el a contribuit şi contribuie lunar cu 5,5% pentru CASS. Asiguratul beneficiază astfel de aceleaşi servicii pe care un cetăţean neasigurat le poate primi după ce plăteşte o penalizare de 600 de lei. „Toţi cetăţenii care realizează venituri tre­buie să plătească asigurări de sănătate, iar cei care nu au venituri se pot adresa direct Direcţiei de Finanţe Publice, pentru plata asigurărilor în dublu sistem: fie optează, pe baza unei declaraţii, pentru plata constantă lunară a contribuţiei timp de 12 luni, fie plătesc atunci când doresc să intre în sistem o contribuţie penalizatoare de 600 de lei“, a adăugat şeful CJAS. Suma de 600 de lei corespunde unei contribuţii lunare de 5,5% din salariul minim (în jur de 80 de lei) pe o perioadă de 7 luni, adică cel care intră în sistem plăteşte minimul pe şase luni în urmă plus luna în curs.

Pacienţii neasiguraţi trataţi în spitale mai mult de trei zile – cât prevede decontarea tratamentului în urgenţă – „produc“ pierderi pentru că niciun serviciu nu este decontat de CNAS. Un astfel de caz a fost prezentat la începutul anului la Spitalul de Boli Infecţioase, acolo unde pentru un bărbat neasigurat, internat în ATI cu o infecţie sistemică, CNAS a decontat de zece ori mai puţin decât a investit spitalul în tratament. Practic, spitalul i-a acordat servicii în valoare de aproape 50.000 de lei, iar CNAS i-a decontat doar 5.000 de lei, respectiv tratamentul acordat în ur­genţă. „Acest caz, singur, a costat peste 50.000 de lei. Era un tânăr cu o infecţie sistemică extrem de severă la care s-au depus, din punct de vedere terapeutic, eforturi supraomeneşti pentru a fi salvat. Din punct de vedere uman, este de înţeles că trebuia luptat pentru salvarea lui, dar la fel ar trebui să fim înţeleşi şi noi, din punct de vedere financiar. În termeni reali, pentru pacientul acesta am primit doar 4-5.000 de lei“, a explicat dr. Mihnea Hurmuzache, director medical al spitalului.

Specialistul mai sublinia atunci că astfel de cazuri deosebite trebuie scoase din contextul plăţilor obişnuite făcute de CJAS. „Contractul cu CJAS se adresează în mod special persoanelor asigurate, dar ce facem noi cu neasiguraţii? Dacă nu-i internăm, suntem culpabili din alt punct de vedere şi, ca atare, suntem puşi cumva la mijloc, între a nu accepta, ceea ce nu este deontologic, şi a nu primi bani pentru cheltuielile pe care le facem cu respectivii pacienţii“, a concluzionat medicul. Pe de altă parte, o altă consecinţă a cetăţenilor neasiguraţi este reprezentată de distribuirea asistenţei primare în judeţ. Zonele cu cetăţeni neasiguraţi sunt neatractive pentru medicii de familie, întrucât aceştia sunt plătiţi în funcţie de numărul de persoane asigurate care se regăseşte în evidenţa lor. „Cetăţenii neasiguraţi afectează, în primul rând, medicii de familie pentru că ei sunt plătiţi pe baza cetăţenilor asiguraţi de pe listele lor. Şi vă daţi seama că interesul medicilor de a-şi deschide cabinete este în scădere în localităţile în care numărul de asiguraţi este mic“, a adăugat Radu Ţibichi. În medie, în ultima lună, în jur de 200 de ieşeni s-au adresat CJAS pentru a-şi lămuri calitatea de asigurat sau neasigurat, respectiv pentru a-şi plăti asigurarea de sănătate.