O importanta institutie a Iasului cultural pierde milioane de euro din cauza unei semnături

Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu“ din Iaşi are un fond de cărţi de 2,5 milioane de exemplare, are una dintre cele frumoase clădiri-sediu din Iaşi, este un simbol al centrului universitar ieşean, dar nu are titlu de proprietate pe clădirea în care îşi desfăşoară activitatea. Conducerea instituţiei culturale ieşene are o serie de proiecte importante prin care îşi doreşte să modernizeze activitatea bibliotecii care au fost respinse sau care sunt pe punctul de a nu putea fi depuse pentru axa europeană 2014-2020 fiindcă nu este proprietară a clădirii din Fundaţie. Aceştia susţin că toată documentaţia este depusă la Ministerul Educaţiei Naţionale şi că legal nu ar mai exista niciun impediment pentru a primi titlul de proprietate. Cu excepţia birocraţiei.

Cu banii pe masă, dar fără titlu de proprietate

Conducerea BCU a remarcat pentru prima dată această problemă în urma depunerii unui proiect pe o linie de finanţare internaţională, pe domeniul culturii. Aceştia intenţionau să pună la dispoziţie cititorilor, studenţilor şi cadrelor didactice care frecventează sălile de lectură un acces mai rapid la fondul de carte, în condiţiile în care din totalul de 2,5 milioane de volume, cel mai mare rulaj este pe aproximtaiv 50.000 de cărţi.

Pentru acest lucru, toate acestea urmau a fi inscripţionate cu un cod de bare pe sistem RFID, iar la intrarea în bibliotecă urma a fi instalat un senzor pentru ca nimeni să nu poată părăsi incinta cu cărţi pentru care nu a primit acceptul de împrumut la domiciliu. „Am reuşit să gândim un astfel de sistem, să-l pregătim, am accesat şi o linie de finanţare care avea ca donori Norvegia, Islanda şi Liechtenstein. Proiectul prevede şi instalarea unui sistem de urmărire online a sălilor de lectură şi tot ce mai ţine de posibilitatea de a degreva oamenii şi de a crea un acces nemijlocit la carte. Aici ne-am trezit cu o situaţia la care nu ne-am fi putut aştepta – nu avem titlu de proprietare pe clădire“, a declarat prof.dr. Gheorghe Teodorescu, directorul instituţiei.

Acesta susţine că problemele trenează încă din timpul regimului comunist, odată cu naţionalizarea activelor statului, şi nu s-au încheiat până astăzi. „Problema a fost întreţinută din mai multe motive, dar, după naţionalizare, biblioteca a devenit practic patrimoniu public şi a mai rosti cuvântul proprietate era ca şi cum ai fluiera în biserică, era o adevărată ofensă la adresa unui sistem care nu recunoştea ideea de drepturi de proprietate“, a adăugat acesta.

„Nu putem face momentan nimic”

Practic, pentru a obţinere finanţare pe proiectul respectiv, biblioteca avea nevoie de un act de proprietate şi de un extras de carte funciară. Dacă al doilea element nu poate fi obţinut în lipsa primului, s-a mai descoperit încă o problemă – între 1984 şi 1985 s-au făcut o serie de extensii asupra clădirii care nu figurează în planşele din planul de construcţie originar. Prin urmare, conducerea BCU a fost nevoită să facă noi măsurători şi să depună actele necesare pentru a obţine o nouă carte funciară, având nevoie şi de titlul de proprietate. „Am început toate demersurile la minister, am dus tot felul de documente, s-a mers de mai multe ori la Bucureşti, însă deja se lungeşte foarte mult termenul. Intrăm pe noile axe de finanţare în aprilie, pe POSDRU, la care intenţionăm să revenim cu acest proiect“, a adăugat prof.dr. Gheorghe Teodorescu.

Acesta a precizat că ultimul răspuns oficial pe care l-a primit de la minister pe această chestiune a fost acela că emiterea titlului de proprietate pe numele BCU Iaşi ţine de o semnătură de la departamentul juridic, una a ministrului Remus Pricopie, fiind îndeplinite toate condiţiile  pentru emiterea Hotărârii de Guvern prin care să se stabilească proprietatea clădirii. „Dar ne-am lovit de acest obstacol birocratic. Ne-au transmis că nu suntem singurii cu cereri, că sunt şi alte priorităţi la nivelul învăţământului naţional. Dar noi ne blocăm. Nu putem să stăm cu mâna întinsă la nesfârşit la minister pentru fonduri pe care oricum nu le primim, iar dacă există această oportunitate… Nu putem face momentan nimic, oricâte idei am avea, oricât ne-am mobiliza, dacă nu avem elementele pe care legislaţia europeană în domeniul achiziţiilor de servicii publice ne obligă să le avem“, a completat directorul BCU Iaşi.

Un proiect important – edituri româneşti cu volume cotate ISI

Biblioteca mai are pregătite o serie de proiecte care aşteaptă doar existenţa actului de proprietate pentru a putea fi depuse pe noile linii de finanţare care vor fi deschise. Unul dintre acestea se referă la colecţii speciale, care adăpostesc cărţi cu valoare ce nu poate fi cuantificată, foarte rare, şi care sunt greu de încredinţat din cauza riscului de a nu se degrada. „Nici măcar cercetătorilor care fac studii serioase nu putem să le dăm. De aceea ne-am gândit să le încasetăm, sunt o serie de casete speciale, am contactat şi firma care ne poate furniza tehnologia necesară, fiindcă sunt elemente de patrimoniu, foarte importante şi irecuperabile în caz de degradare. Patrimoniul trebuie să îl păstrezi, dar el trebuie să fie deschis“, a precizat prof.dr. Gheorghe Teodorescu. Acesta a specificat că se plănuieşte realizarea unui laborator dotat cu toată tehnică necesară studierii colecţiilor vechi pentru ca acestea să nu se degradeze.

Un alt proiect important ţinteşte principalele edituri din ţară care publică volume în colecţii de cercetare ştiinţifică sau de interes universitar. Biblioteca îşi doreşte realizarea unui parteneriat cu aceste edituri pentru ca versiunile digitale ale cărţilor de pe anumite domenii de interes să fie făcute publice, în versiuni digitale, bilingve, cercetătorilor din străinătate care sunt interesaţi de astfel de domenii. Miza unui astfel de proiect ar fi cooptarea cărţilor şi a editurilor în bazele de date internaţionale, cotate chiar ISI, ajutând astfel cadrele didactice care nu au acces la revistele din străinătate exclusiviste să poată realiza o cercetare „care măcar să fie vizibilă. Vrem să introducem sistemul de carte online şi din această privinţă nu am vrea să facem un efort pompieristic, să ne apucăm să cumpărăm scannere de mare putere şi să scanăm toată cartea, ci să apelăm la versiunile digitale de la edituri“, a conchis directorul.

Însă orice proiect al bibliotecii stă momentan în aşteptarea bunăvoinţei unui minister şi a unui pumn de semnături, rătăcite prin hăţişul birocraţiei.

Publicitate și alte recomandări video