Opriţi-l pe Ponta!

Fără a se fi încheiat, campania electorală din 2014 a furnizat cu mult mai multe surprize decât orice ne-am fi închipuit. Iar zvonurile ne spun că seria şocurilor va continua. Candidaţii slabi şi cu schelete în dulap, vizibil depăşiţi de miza momentului, atât din partea stânga şi dreapta (cu excepţia independentei Monica Macovei) au fost copleşiţi de dezvăluirile produse deasupra, pe lângă şi în spatele lor, transformându-i deseori în simpli figuranţi. Fuga de dezbateri, prezentarea programelor nici nu au mai contat. Urmărindu-i pe candidaţi cum reacţionează la dezvăluiri, cum neagă şi fentează informaţiile din stenograme, vedem că DNA a făcut o demonstraţie fără cusur: a pus în faţa fiecăruia o oglindă încât publicul să vadă ceea ce ei urmăreau de fapt să ascundă şi să ne indice cum vor acţiona în 5 ani de mandat.

În primul rând, sistemul mafiei de stat patronate de Victor Ponta a încasat grele lovituri: dosarul retrocedărilor frauduloase iniţiate de Hrebenciuc&fiul, cu pagube de sute de milioane de euro; legea amnistiei şi graţierii corupţilor cerută de Hrebenciuc lui Dan Şova în schimbul sprijinului pentru şefia PSD; dosarul şpăgilor licenţelor Microsoft care mătură structurile centrale ale PSD se adaugă unei serii de anchete DNA care vizează, până acum, jumătate din structurile şi liderii partidului. Zidul construit de PSD în jurul oamenilor cheie a reactualizat postura Parlamentului de cazemată în care colcăie corupţia. 

Numărul doi în sondaje, liberalul Klaus Iohannis a ratat pe rând ocaziile oferite pe tavă de DNA, împins în corzi de propriile probleme: procesul de incompatibilitate cu ANI, răspunsurile în doi peri referitoare la situaţia imobiliară, echivocul în politica externă (berlineză sau pro-americană?). Dacă va fi reuşi să câştige, mai curând din inerţia unui curent anti-Ponta tot mai coagulat, Iohannis are de explicat toleranţa faţă de baronii şi parlamentari cu dosare penale din propriul partid. 

La fel de spectaculoasă este autocompromiterea consecventă a lui Traian Băsescu prin sprijinul obscen acordat Elenei Udrea. Ce-a făcut pupila preşedintelui într-o singură lună nu i-au putut face adversarii în zece ani. Cireaşa de pe tort este şpaga de milioane de euro în dosarul Microsoft primită de Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, trecută neobservat prin conturile familiei. Gheorghe Ştefan, marele sponsor electoral din Neamţ al Elenei Udrea în 2012, s-a prins şi el în filiera Microsoft. Dar, naiva Elena nu ştia şi nu bănuia nimic, fireşte. Ei ne descriu, din păcate, aceeaşi lume schimonosită de minciună şi dominată de hoţie, cu filiere construite pe sistem mafiot, încolăcită în jurul „celei mai bune candidate”.

Procurorii DNA sunt o ancoră pro-occidentală, aflaţi într-o luptă contracronometru de salvare a României, de curăţire accelerată şi profundă a structurilor şi reţelelor de putere care au dominat-o în ultimii 25 de ani şi au risipit şansele tuturor de prosperitate. Acţiunea de întărire a statului de drept, fortificarea capacităţii de rezistenţă sunt primele instincte de apărare în noul război rece dintre Occident şi Kremlin. Dar este nevoie de un impuls electoral decisiv pentru a îndeplini ceea ce s-a început în ultimii ani. Există riscuri geopolitice intensificate. Un think-tank britanic, Center for Eurasian Strategic Intelligence, semnalează existenţa unui plan de destabilizare a Uniunii Europene a NATO, printr-o aşa-numită „primăvară rusească”. Credibilitatea unei asemenea informaţii o testăm chiar în zilele acestea, când cai troieni ruseşti sunt reactivaţi: preşedintele parlamentului maghiar evocă posibilitatea ieşirii din UE, armata sârbă defilează la Belgrad sub privirile lui Putin, Gazprom-ul controlează economia bulgară şi Parlamentul de la Sofia, iar bombardierele ruseşti pătrund provocator în spaţiul aerian NATO.

Şansa României de a rămâne un avanpost stabil al Occidentului sau riscurile de a aluneca înapoi în lumea cenuşie a Rusiei revizioniste depind într-o mare măsură de alegerile prezidenţiale. Prin tot ceea ce a făcut în campanie, prin metodele dezgustătoare, mita şi pomana electorală, răspândirea neîntemeiată a fricii legate de tăierea pensiilor, tipologia minciunii şi deformarea realităţii, promovarea populismului, punerea în discuţie a statului de drept şi protecţia acordată grupurilor infracţionale în mijlocul cărora prosperă, distrugerea independenţei instituţiilor, planul de a pune botniţă presei şi de a bloca informaţia din dosarele penale ale tovarăşilor politici, persoana lui Victor Ponta reprezintă cel mai puternic exponent al sistemului de jupuire a României. Bararea accesului la puterea totală a PSD (preşedinţie-guvern-majoritate parlamentară) ţine de agenda reală a oricărui cetăţean lucid şi informat. Opriţi-l pe Ponta, ca să nu vă rataţi 5 ani din viaţă! Cel puţin.