Piaţa scheletelor de la Universitatea de Medicină Iaşi. Sute de oase umane prin căminele studenţilor

Dacă are mandibulă, craniul e mai scump, iar ca să-i crească valoarea de piaţă, trebuie să nu fie crăpat sau lovit şi trebuie spălat zilnic sau lăcuit, ca să nu lase timp mucegaiului să se aşeze pe el. Pe la aviziere sau pe grupurile de socializare, târgul de oase al studenţilor de la Facultatea de Medicină Generală de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi, care au nevoie de material de studiu pentru orele de anatomie, durează tot anul. Încă din luna octombrie, studenţii din an mai mare scot la vânzare schelete cât mai complete, craniile vânzându-se separat, schelete umane, reale, de o provenienţă necunoscută.

Profesorii de autonomie susţin că aceste schelete provin de la cadavrele pe care le avea în trecut Institul de Anatomie, care existau ca material didactic, şi care au devenit în timp inutilizabile, astfel încât s-au recoltat oasele de la ele. Studenţii spun însă că în urmă cu câteva generaţii, când legislaţia era mai uşor de ocolit, o mână de oameni s-au tocmit cu groparii cimitelor din Iaşi pentru a obţine schelete, care se dau din mână în mână până astăzi, când există şi o alternativă – mulaje după oase reale făcute din ghips sau ipsos. „Cel mai probabil sunt dezgropate de gropari, fierte şi date cu lac – cam asta e povestea lor. Oricum, se poate învăţa la fel de bine şi fără ele, iar chestia cu mulajele este un nouă, în urmă cu câţiva ani nu existau la anatomie. Sunt aceste schele care trec din mână în mână, care vin din cine ştie care cimitire şi pe care nimeni nu ştie cine le-a pus în circuit de la bun început dar care se transmit în fiecare an la cei din ani mai mici“, a precizat Adrian, student în anul al III-lea la Medicină.

Schelete, doar cu toate coastele

Studenţii susţin că preferă oasele naturale pentru că mulajele făcute nu reuşesc aproape niciodată să respecte structura unui os într-un mod cât mai fidel realităţii, şi sunt şi mult mai scumpe. „Sunt studenţi care şi-au achiziţionat mulaje de la firmele de tehnică medicală, dar majoritatea, pentru că acelea sunt foarte scumpe, le preferă pe cele din oase umane. Dacă un mulaj al oaselor porneşte de la 200-250 de lei, iar al craniului de la 300-400 de lei, atunci oasele umane pot fi vândute şi cu 90 de lei. Mulţi nu îşi permit să cumpere mulaje pentru că nu merită fiindcă studiezi un singur an de zile de pe ele“, a declarat Ioana Alexandra Benea, preşedintele Societăţii Studenţilor Medicinişti din România. Preţurile scheletelor vândute de către studenţi variază şi de momentul achiziţiei. Dacă la începutul anului se organizează un târg la care se vând la preţ redus cărţi şi diferite oase, mulaje sau nu, odată cu trecerea timpului preţurile încep să crească, fiind cranii naturale care se vând şi cu peste 200 de lei. Mai mult, contează foarte mult şi felul în care scheletele au fost sau nu îngrijite.

Cele naturale trebuie fierte periodic şi spălate cu pastă de dinţi sau cu detergent, pentru a opri deteriorarea acestora, altfel prinzând mucegai. „Eu am cumpărat craniul de la nişte cunoscuţi şi scheletul de la cineva care a pus un anunţ. Am mers, am văzut în ce stare e, doream să fie complet, pentru că e foarte important să aibă coasta 1 şi coasta 2, să fie mandibul şi, în general, toate părţile“, a spus Elvira Oprea, studentă în anul al II-lea la UMF. Preţurile pentru mulaje în schimb nu variază, iar magazinele care oferă astfel de produse au preţuri care pornesc, de la 329 de lei pentru un craniu „numerotat cu coloană cervicală pe stativ“ la 899 de lei pentru un schelet, fără craniu, dezarticulat. „Mulajele nu arată exact ca un os natural şi, cu toate că osul are cam toate structurile, este mai dificil de reprodus, spre exemplu, în cazul craniului, care are multe găurele prin care trec toate structurile anatomice. Desigur că oasele naturale ajută studenţii să asimileze mai uşor informaţia, dar universitatea nu poate să asigure cîte un craniu la fiecare student“, a declarat prof.dr. Dumitru Păduraru, care conduce Institutul de Anatomie al UMF.

Ţinând cont de faptul că anatomia se studiază atât în anul I cât şi în anul al II-lea, dacă ar dori să suplimenteze cu material didactic fiecare student, instituţia de învăţământ superior ar fi nevoită să asigure 1.240 de cranii, de aceea cadrele didactice le recomandă studenţilor să studieze cu atenţe la laboratoare, când un grup de maximum 12 persoane lucrează cu un craniu.

Cadavrele, greu de obţinut

În ceea ce priveşte provenienţa scheletelor, conducerea UMF susţine că acestea sunt „cel mai probabil“ rămăşite ale cadavrelor care existau ca material de studiu în universitate în urmă cu mai mulţi ani, dar care acum sunt greu de obţinut. „Înainte aveam mai multe cadavre obţinute prin relaţii personale – din sanatorii cu boli tuberculoase, bolnavi cronici, pacienţi fără familii, dar acum legea e foarte restrictivă. Nu poţi avea cadavre în Institutul de Anatomie decât în două condiţii – cineva care în timpul vieţii, în deplinătatea facultăţilor mintale, se duce la notar şi declară că doreşte ca studenţii să înveţe pe corpul lui şi cazurile de medicină legală“, a adăugat prof.dr. Dumitru Păduraru.
Acesta a precizat că există în prezent un singur caz, o bătrână care a fost în timpul vieţii cercetător la Institutul de Chimie Macromoleculară Petru Poni, care a fost de acord să îşi doneze trupul, după moarte, ca material didactic pentru universitate.