Povestea Sărbătorilor Iaşului. Cum a fost înregimentată politic Sfânta Parascheva

Dacă, înainte de anul 2000, în cadrul „Sărbătorilor Iaşului” erau organizate în special manifestări culturale elitiste, în ultimii 15 ani, "bâlciul" pare să fi acaparat evenimentele. Prima ediţie a avut loc în 1992, când primarul Constantin Simirad a demarat în premieră o serie de „acţiuni urbane” în perioada hramului Sfintei Cuvioase Parascheva, pe care le-a denumit generic, oarecum cu timiditate, „Zilele Iaşului”. În perioada 1992 – 1996, schimbările în programul manifestărilor au fost puţine de la an la an, evenimentele constând, printre altele, în expoziţii, colocvii, vernisaje, vizionări de piese de teatru, demonstraţii de paraşutism, concerte simfonice şi focuri de artificii. Singura pată de culoare, poate, a fost anunţul şotios al lui Simirad din ’94 privind aducerea mumiei lui Tutankamon la Zilele Iaşului.

Startul politizării: 1996

Până în 1996, autorităţile estimau anual între 30.000 şi 40.000 de pelerini care veneau în perioada hramului Sfintei, în contextul în care un singur târg era organizat, iar acesta viza comercializarea de obiecte de cult. În schimb, în 1996, numărul pelerinilor s-a ridicat la circa 100.000, în contextul în care la Iaşi fuseseră aduse moaştele Sfântului Apostol Andrei. „Foarte mulţi dintre ei urcă în genunchi cele 33 de trepte până la intrarea Mitropoliei, bătând mătănii, făcându-şi cruce şi rugându-se pentru binele lor şi al celor apropiaţi”, se arată în ediţia din 14 octombrie a fostului „Monitorul”, actualul „Ziarul de Iaşi”.

Anul 1996, odată cu aducerea moaştelor de import, avea să şi startul politizării sărbătorilor: nu mai puţin de şapte candidaţi la alegerile prezidenţiale au fost prezenţi la Iaşi. În 1996, a fost şi cea mai mare procesiune cu Sfintele Moaşte pe străzile Iaşului de după 1947.

În 1997, Regele Mihai I a participat pentru prima dată la hram, alături de Regina Ana, în contextul în care aceasta din urmă mai fusese prezentă şi cu doi ani mai devreme. „Pentru mine a fost ceva nou. Aş dori va Sfânta Parascheva să aducă ceva mai bun, în primul rând pentru ţară”, spunea Regele Mihai. În schimb, nefiind an electoral, politicienii de marcă au lipsit. Totodată, presa a catalogat ziua de 14 octombrie drept „Ziua Patriarhilor”, în condiţiile în care la Iaşi a ajuns, pe lângă PF Teoctist, şi Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I. Tot în urmă 18 ani s-a dat startul şi concertelor cu ocazia Sărbătorilor, dar acestea nu erau organizate de către primărie, ci de firme private. La Iaşi au performat atunci Laura Stoica, Alexandru Andrieş, Pasărea Colibri şi Compact.

În 1998, pentru prima dată de după 1992, acţiunile organizate de municipalitate au fost într-un număr mai mare. De remarcat că printre sponsorii sărbătorilor se numărau şi oficiali din străinătate. În acest sens, Barbara Stamm, vicepremier al landului Bavaria, a oferit 1.000 de mărci în sprijinul acţiunilor. Anul 1998 a fost şi anul în care a fost introdusă „masa pelerinilor”. Sarmalele şi alte produse erau oferite de angajaţi ai primăriei şi ai instituţiilor din subordine, precum şi de soţiile şefilor Iaşului.

40 de minute de artificii costau 3.000 de dolari în 1999

În 1999, un foc de artificii de 40 de minute, cel mai mare de după 1992, costa 3.000 de dolari, iar circa 10 ani mai târziu, un spectacol de artificii de 30 minute ajungea la peste 20.000 euro. În vogă erau în continuare demonstraţiile de paraşutism, manifestările culturale, spectacole de dans şi concerte pe bani privaţi în Piaţa Unirii (Holograf). În acelaşi timp, la Filamornica a performat soprana Mariana Nicolesco, iar sărbătorile erau încheiate oficial cu Sofia Vicoveanca la Teatrul Naţional. Fiind un an preelectoral, la Iaşi ajunseseră oficiali centrali, în frunte cu preşedintele Emil Constantinescu care promitea sindicaliştilor de la Tepro „o anchetă” pe tema falimentului societăţii. Sindicaliştii se organizeseră într-o formă de protest asemănătoare cu cea pregătită de foştii salariaţi ai Fortus în 2015, dar nu au mai dus demersul la bun sfârşit.

În 2000, întreg Centrul Civic a fost destinat manifestărilor prilejuite de Sărbătorile Iaşului. La Hala Centrală cânta Pasărea Colibri, la Palatul Culturii erau expuse piese de armament de pe vremea lui Ştefan cel Mare. La dineul organizat de primărie participa un număr de record de invitaţi: peste 700, dublu faţă de restul anilor de până atunci, iar personalităţi precum premierul Mugur Isărescu, Ion Iliescu, IPS Daniel şi PF Teoctist deveneau cetăţeni de onoare ai Iaşului.

2001 – anul bâlciului

Manifestările dedicate Sărbătorilor Iaşului au luat amploare în 2001. La vremea respectivă, primăria organiza în zona Lăpuşneanu şi în parcarea de la clădirea fostului Romtelecom „Sărbătoarea vinului”, Târgul de Meşteri Populari şi Târgul de bunuri de larg consum (încălţăminte, îmbrăcăminte, covoare, obiecte artizanale etc.). Extinderea manifestărilor şi modul de organizare a municipalităţii au atras nemulţumirea multor ieşeni, care au catalogat atmosfera de la sărbători drept una de „bâlci”. Tot în 2001, s-a vorbit pentru prima dată de „un milion de pelerini”. Estimarea a aparţinut Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, având în vedere aducerea la Iaşi a Brâului Maicii Domnului.

Anul 2002 a fost marcat de primul conflict public între şefii Iaşului privind organizarea sărbătorilor Iaşului. Prefectul Neculai Apostol şi preşedintele Consiliului Judeţean Lucian Flaişer au boicotat două importante manifestări şi i-au reproşat lui Simirad că nu au fost consultaţi privind agenda evenimentelor. La rândul lui, Simirad s-a declarat „şucărit” pe faptul că nu a fost lăsat să vadă artificiile din balconul Prefecturii. Faţă de ediţiile precedente, la dineul oferit de primărie au fost oferite mai multe premii în diferite domenii către personalităţi ale Iaşului, fiind făcuţi, astfel, primi paşi spre „Seara Valorilor” de astăzi. În 2002, Primăria introducea „Ceaiul cald” pentru pelerini.

Primul concert pe 14 octombrie, în 2003

Primul an în care concertul aferent Sărbătorilor a avut loc pe 14 octombrie a fost 2003, la Iaşi performând Class, O-Zone şi Zdob şi Zdub. În acelaşi an, programul sărbătorilor a cuprins mult mai multe activităţi faţă de anii precedenţi. În 2003, reporterii „Ziarului de Iaşi” au demontat ideea milionului de pelerini prezent la Iaşi pentru a se închina la moaştele Sfintei Parascheva. Calculele ziariştilor, făcute în baza unei monitorizări pe parcursul a mai multor ore în fiecare zi de sărbătoare, au arătat că la Iaşi au ajuns doar în jurul a 150.000 de pelerini.

Venirea lui Nichita aduce mai multe sarmale pelerinilor

În 2004, an în care Gheorghe Nichita a fost ales primar, programul Sărbătorilor a fost extins cu manifestări în cartiere, iar „bâlciul a fost generalizat”, după cum observa un ieşean în cadrul „Paginii cititorului” a „Ziarului de Iaşi”. Anul a consfinţit şi o „explozie” în „producţia” de sarmale. Dacă până atunci erau realizate maximum 7.000 de sarmale pentru „masa pelerinilor”, în 2004 s-au pus la dispoziţia acestora peste 40.000, iar locaţia a fost schimbată la cantina de ajutor social, anterior fiind în curtea sediului primăriei. 2004 a bifat şi o premieră: chiar dacă era an electoral, foarte puţini politicieni de la nivel central au onorat invitaţiile autorităţilor locale. Premierul Adrian Năstase, candidat la alegerile prezidenţiale, a ajuns pe 13 octombrie şi a stat doar câteva ore în Iaşi, în timp ce contracandidatul său, Traian Băsescu, a evitat să vină în capitala Moldovei pentru a nu „politiza evenimentul”, după cum s-au exprimat liderii locali ai Alianţei D.A. În 2004, Primăria a experimentat o serie de noi zone pentru desfăşurarea târgurilor tradiţionale, acţiune care a atras inclusiv un protest din partea comercianţilor de blănuri, nemulţumiţi că au fost amplasaţi la ştrand.

În 2005, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a adus unele schimbări tradiţionalului program religios şi a inaugurat pelerinajul „Calea Sfinţilor”. Din 2005, contrele politice între şefii Iaşului au luat amploare. Liberalii au fost acuzaţi că au politizat evenimentul după ce au servit sarmale către pelerini purtând şorţuri galben-albastre (culorile PNL), iar în 2006, Nichita a criticat dur intenţia prefectului Nicuşor Păduraru de a înfiinţa un comitet special de organizare a sărbătorilor. „Ziarul de Iaşi” nota că scandalul a pornit după ce Păduraru nu fusese invitat la deschiderea oficală a manifestărilor.

În 2006, primăria a contractat mai multe formaţii româneşti care au ţinut concerte şi în cartiere, unde au avut loc şi focuri de artificii de 10 minute. În faţa Palatului Culturii a fost pus în scenă un concert etno.

2007 a fost primul an în care primăria a contractat un artist străin pentru sărbători: Al Bano. Dar, modul în care a fost organizat concertul a lăsat mult de dorit. Artistul a intrat pe scenă cu trei ore întârziere, după focul de artificii şi în faţa a doar câtorva mii de persoane. În schimb, în deschiderea concertului a performat Iris, iar în cartiere au mai cântat trupe precum Akcent, Mandinga sau Viţa de Vie.

Primăria a tras ţeapă ieşenilor în 2008

În 2008, în urma sesizărilor venite de la ieşeni în ceilalţi ani, primăria decis să interzică vânzarea de mici, bere şi hamsii pe esplanada Halei Centrale la Festivalul Vinului. Însă comercianţii nu s-au conformat, iar municipalitatea a fost nevoită să taie curentul comercianţilor în prima zi de sărbătoare. Ulterior, situaţia a revenit la normal. Concertul din 14 octombrie i-a avut ca protagonişti pe Basshunter, Haddaway, Span, Boney M şi Dj Bobo. La vremea respectivă, primăria avusese oferte tentante de la UB 40 şi Bryan Adams. Tot atunci, a respins alte două nume: One Republic şi Prodigy. Pe parcursul anului, primăria a făcut şi o gafă memorabilă. A iniţiat un sondaj online prin care îndemna ieşenii să voteze ce formaţie doresc la sărbători. În majoritate, aceştia au ales Depeche Mode, în top clasându-se şi U2, Dj Tiesto, Metallica sau Scorpions. Niciuna dintre aceste formaţii nu a fost adusă la Iaşi, pe motiv că nu erau bani. „Sondajul a fost o greşeală”, au admis oficialii primăriei.

Începând cu 2009, pe lângă bâlciul reclamat de ieşeni la târgurile organizate de primărie, o altă temă aferentă sărbătorilor a luat amploare: probleme majore în trafic. Faţă de alţi ani, reclamaţiile în privinţa supraaglomerării unor zone din oraş au crescut semnificativ, iar autorităţile s-au dovedit a fi neputincioase în controlarea fenomenului. La Palat au concertat David DJ, Inna, Laurenţiu Duţă, Smiley şi Voltaj.

În perioada 2010 – 2014, sărbătorile s-au desfăşurat într-o manieră asemănătoare celei din 2015. În 2010, „fanii” Sfintei Cuvioase Parascheva i-au deschis acesteia un cont pe Facebook, în 2011 multe locuri rezervate pentru politicieni care confirmaseră prezenţa au rămas goale la Sfânta Liturghie, în 2012, an electoral, politicienii s-au îmbulzit pe scenă, în 2013 „Seara Valorilor” s-a mutat la Teatrul Naţional, iar în 2014, an electoral, politicienii s-au întors să primească binecuvântarea Sfintei.

În 2015, primăria a gafat din nou memorabil: a anulat un concert cu James Arthur cu doar câteva ore înainte de momentul artistic. În acest an a avut loc şi o altă premieră în istoria celor 25 de ediţii: niciun politician de la nivel central nu a participat la Sărbătorile Iaşului. De un lucru putem însă fi siguri: aceste absenţe vor fi remediate la anul, când Sărbătorile Iaşului cad cu o lună înaintea alegerilor parlamentare.